• Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
DAN FATULOIU - AMBASADORUL
Dan Valentin Fatulori

Dan Valentin Fatuloiu a fost pe rand sef al Politiei Capitalei, adjunct al Politiei Nationale, sef al acesteia si apoi nr. 2 in Ministerul de Interne, cea mai mare functie la care poate spera un ofiter de cariera. El a facut parte din generatia de tranzitie de la centauri gen Zaharia Toma la oameni noi.

Dan Fatuloiu, fostul sef al IPJ Arges, a fost numit de Blaga secretar de stat in MAI

Chiar in prima zi a caderii Guvernului, ministrul interimar de Interne Vasile Blaga a si numit in functii de secretari de stat. Astfel, fostul sef al Inspectoratului de Politie Judeteana Arges, Dan Fatuloiu a fost nominalizat pentru sectorul de Ordine si siguranta publica, iar Stefan Zaharia Pop este noul sef al DGIPI. Fatuloiu s-a aflat la conducerea Politiei argesene in perioada 1997-2000, dupa care a fost avansat in fruntea Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti.

Paradoxal, Blaga ofera o astfel de functie unuia pe care era decis sa-l infunde intrucat considera ca face parte din... ,,camarila generalilor corupti”. La inceputul anului 2005, Blaga a infiintat Directia Generala Anticoruptie, unde l-a numit ca sef pe procurorul Marian Santion. In aproape doi ani au fost prinsi in flagrant de luare de mita circa 2.000 de politisti si alti functionari ai MIRA. Blaga parea hotarat sa disloce generalii corupti din MIRA, care apareau intr-un raport al sefului DGA Santion. Atunci figurau ca suspecti de fapte de coruptie generalii Costica Silion, Pavel Abraham, Anghel Andreescu, Mihai Berechet, Constantin Manoliu, Costica Voicu si, surprize-surprize... Dan Fatuloiu! Bine, nu ca ne-ar mira prea tare, dar ni s-a parut util un scurt remember.

 

Bitpress - 01-10-2009

 

 

 

Dan Fatuloiu pleaca de la conducerea Politiei Romane

Seful Inspectoratului General al Politiei Romane, Dan Valentin Fatuloiu, pleaca de la conducerea institutiei, fiind nominalizat sef al Biroului atasatului afacerilor interne in Statele Unite ale Americii.
Dupa plecarea acestuia, urmeaza sa fie desemnat un succesor la conducerea IGPR.
Potrivit unui comunicat de joi al Ministerului Internelor si Reformei Administrative, Fatuloiu va avea rang de ministru-consilier.

"Preluarea postului va avea loc dupa finalizarea tuturor procedurilor prevazute de lege intr-o astfel de situatie. Tot atunci, va fi numit si succesorul sau in functia de Inspector general al Inspectoratului General al Politiei Romane", se arata in comunicat.

Chestorul Fatuloiu a fost numit la sefia politiei acum doi ani, dupa ce fusese director adjunct al directiei de crima organizata. Din 2000 pana in 2004, Fatuloiu a fost seful politiei capitalei, de unde a fost demis in urma scandalului cu Stelian Ogica.

Numele lui Fatuloiu a fost legat insa de mai multe scandaluri, relateaza Realitatea TV, ultimul fiind cel cu accidentele in lant petrecute in urma cu o luna pe Autostrada Soarelui.

Politia a fost acuzata atunci ca nu si-a facut datoria. Imediat dupa producerea acestor accidente, Dan Valentin Fatuloiu a plecat in concediu de odihna in Antalia. La acea data singurul care a avut de suferit a fost Dumitru Jianu, fostul sef al Politiei Rutiere care a fost eliberat din functie de ministrul de Interne Cristian David.

Procedura privind numirea in noua functie a lui Dan Valentin Fatuloiu este destul de lunga, deoarece Directia generala de relatii internationale a Ministerului de Interne rebuie sa faca un raport care la randul sau trebuie semnat de ministrul de Interne, dupa care documentele vor fi trimise la ministerul Afacerilor Externe.



Curriculum Vitae





Dan - Valentin FATULOIU
Chestor principal de politie
Inspector General al Politiei Romane
Data si locul nasterii: 27-06-1956, Romania, judetul Mehedinti, orasul Drobeta Turnu Severin
Starea civila: Casatorit, un copil

Studii:
1999 - Absolvent al cursului post-universitar de specializare in expertiza judiciara din cadrul Facultatii de Drept, Bucuresti;
1992 - Absolvent al cursului post-universitar de management al tehnicilor judiciare, Franta;
1978 - 1981 - Universitatea Bucuresti a?? Facultatea de Drept;
1975-1978 - Academia de Politie.

Experienta:
2005 - Inspector General al Politiei Romane;
2004-2005 - Director adjunct al Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane - Ministerul Administratiei si Internelor;
2000 - Director general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti;
1997-2000 - Inspector sef al Inspectoratului de Politie Judetean Arges;
1994-1997 - Inspector sef al Inspectoratului de Politie Judetean Dambovita.

 

Ziare.com 2007

 

 

 

Lista celor care ar putea prelua conducerea MAI

Dan Valentin Fătuloiu, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) şi vicepreşedinţii PDL Gheorghe Falcă sau Sorin Frunzăverde se numără printre numele vehiculate în Ministerul de Interne pentru a prelua portofoliul de ministru, după demisia lui Vasile Blaga. Fiecare din cei enumeraţi are atuuri care îl recomandă ca succesor al lui Vasile Blaga. Dan Fătuloiu ar avea şanse să fie nominalizat întrucât chiar preşedintele Băsescu ar fi insistat ca el să primească postul pe care îl deţine în prezent. Sorin Frunzăverde, în prezent preşedintele CJ Caraş-Severin, a fost ministru al Apărării în perioada martie - decembrie 2000 şi între octombrie 2006 - aprilie 2007.  Se vorbeşte şi despre un alt vicepreşedinte PDL care i-ar putea urma lui Blaga şi anume Gheorghe Falcă, primarul Aradului.

Se discută însă şi varianta ca Frunzăverde să nu se ducă la Interne, ci la Apărare, iar ministrul Gabriel Oprea să preia el MAI. Această variantă este analizată însă cu rezerve, deoarece pedeliştii nu vor să cedeze MAI. Un alt nume vehiculat pentru Interne ar fi un alt fost ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, actualmente senator PDL. De asemenea, în MAI s-a menţionat şi posibilitatea ca ministerul să fie ocupat de cineva foarte apropiat de preşedintele Băsescu, inclusiv Monica Macovei.

 

Gazeta de Sud – 2010

 

 

 

Seful Politiei Romane, Dan Fatuloiu, indepartat din post prin avansare

Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, Dan Valentin Fatuloiu, va fi numit sef al Biroului atasatului afacerilor interne in Statele Unite ale Americii, cu rangul de ministru-consilier, informeaza un comunicat de presa al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Potrivit documentului, succesorul chestorului Fatuloiu va fi desemnat doar dupa finalizarea procedurilor de nominalizare.

Fatuloiu a fost sef la Politiei Capitalei pana in 2004, cand a fost demis din cauza scandalului legat de Stelian Ogica. Numele sau a fost amintit si in scandalul legat de accidentele in lant petrecute in urma cu o luna pe Autostrada Soarelui. Fatuloiu a preferat atunci sa plece in concediu imediat dupa incidente, lasand sa cada vina pe seful Politiei Rutiere, care a si fost demis.

 

HotNews – 2007

 

 

 

„Fătuloiu-Logan”, promovat de Blaga

Deşi a pus pe roate cel mai scandalos contract din istoria poliţiei, chestorul a fost propulsat pe postul de prim-adjunct al ministrului. Dan Valentin Fătuloiu. Chestorprincipal. „Un poliţist cu foarte multă experienţă”.

Aşa l-a prezentat, ieri, ministrul interimar al internelor, Vasile Blaga, pe cel pe care tot el l-a adus, în 2005, la şefia poliţiei şi l-a propulsat acum în fotoliul de secretar de stat pentru ordine publică, adică prim-adjunct al ministrului.

Fătuloiu ar urma să ocupe funcţia „pentru 45 de zile, deocamdată”. Ceea ce pare să fi uitat însă actualul ministru este faptul că, în 2007, în mandatul liberalului Cristian David, chestorul Dan Fătuloiu aviza, din postura de şef al poliţiei, cea mai scandaloasă „afacere” din istoria instituţiei: „Loganul de 70.000 de euro”.


Popa: a semnat Fătuloiu


„Eu am preluat conducerea IGPR după ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor dăduse câştig de cauză Ager Leasing în defavoarea Raiffeisen Leasing şi a UniCredit. Caietul de sarcini şi toate specificaţiile tehnice (inclusiv dotarea maşinilor Dacia Logan, al căror preţ ajungea să depăşească 78.000 de euro, cu extravagante cuşti pentru câini sau cu bandă reflectorizantă, cu un preţ de şase ori mai mare decât al pieţei) au fost semnate de Dan Fătuloiu şi avizate de direcţiile ministerului, pe 26 aprilie 2007, în mandatul lui David”, declara, pentru EVZ, fostul şef al poliţiei, chestorul Gheorghe Popa.
Întrebat de ce ministrul David nu a luat măsuri la acel moment, Popa a răspuns: „Asta m-am întrebat şi eu. Toată lumea ştie că nu sunt implicat”. Cu toate acestea, Gheorghe Popa a fost singurul şef din Interne care a plătit cu funcţia, dar şi cu deschiderea unui dosar penal la Direcţia Naţională Anticorupţie.
„Este greu de crezut cum domnul Fătuloiu nu a observat diferenţa. Asta, în condiţiile în care, cu un an înainte de data «parafării» caietelor de sarcini, cumpărase pentru Poliţia Rurală un model similar de Logan cu doar 12.000 de euro”, au explicat surse din Interne.

Una peste alta, în octombrie 2008, „afacerea Logan” a stârnit nu doar criticile vehemente ale şefului statului, ci şi pe cele ale lui Vasile Blaga. „În 2006, când poliţia şi-a mărit parcul auto cu 6.000 de maşini, au fost achitate 248 de milioane de lei. Asta arată că un Logan, cu toate dotările necesare, a costat în jur de 12.300 de euro. Mă întreb şi eu cum motivează astăzi IGPR-ul aceste sume”, comenta Blaga. „Caietul de sarcini a avut în vedere Catalogul Schengen, folosit ca etalon pentru specificaţiile tehnice respective. Acest lucru era firesc în conditiile în care România are de îndeplinit o serie de condiţii pentru ade rarea la Schengen”, ne-a transmis, ieri, Dan Fătuloiu, prin intermediul Biroului de presă al Internelor.

Contractul a fost renegociat de actual şef al poliţiei, Petre Tobă, valoarea acestuia reducându-se cu 60%.

Evenimentul Zilei – Octombrie 2009

 

 

 

 

Avansari la Interne

 

Şeful IGPR Petre Tobă, şeful Poliţiei Capitalei Lucian Guran, şeful DGIPI Ştefan Zaharie Pop, secretarii de stat în MAI Dan Fătuloiu şi Marian Tutilescu, şeful Jandarmeriei Olimpiodor Antonescu se numără printre cei înaintaţi în grad prin decrete semnate, luni, de preşedintele Traian Băsescu.

Şeful statului a semnat, luni, o serie de decrete de înaintare în grad a unor generali/similari şi acordarea gradului de general de brigadă/similar unor colonei/similari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Astfel, gradul profesional de chestor de poliţie a fost a acordat comisarilor-şefi de poliţie Pop Ştefan-Zaharie (şeful DGIPI), Brătan Mihai-Cristinel (inspector general adjunct al Poliţiei de Frontieră), Păcurar Ioan (şeful IPJ Cluj), Pătraşcu Adrian (şefu serviciu Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa persoanelor), Romanică Adrian (director general adjunct la Direcţia management operaţional), Burcea Marian, Alexe Irina (secretar de stat în MAI pentru relaţia cu Parlamentul), Călăraşu Ilie, Oprea Sorin (şeful IPJ Prahova), Popa Liviu (şeful DGA), Robescu Florentin (şeful Direcţiei de combatere a criminalităţii organizate din IGPR), Vlăsceanu Venceron, toţi din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

De asemenea, au fost înaintaţi în gradul profesional de chestor-şef de poliţie chestorii principal de poliţie Fătuloiu Dan-Valentin (secretar de stat la Departamentul de ordine publică din Ministerul Administraţiei şi Internelor, fost inspector general al IGPR), Tutilescu Marian-Grigorie (secretar de stat în MAI la Departamentul Schengen, fost şef al Poliţiei Capitalei), Chesnoiu Niculae (şeful Direcţiei financiare din MAI), Crişan Ion.

Tot prin decret prezidenţial au fost înaintaţi în gradul profesional de chestor principal de poliţie chestorii de poliţie Tobă Petre (şeful IGPR), Guran Lucian-Florin (şeful Poliţiei Capitalei), Baci Constantin-Cristian (secretar general al MAI), Buda Ioan (şeful Poliţiei de Frontieră), Căbulea Ioan-Nicolae, Merce Terente, Tudor Dănuţ (secretar general adjunct al MAI), Vlădulescu Aurel (director al Direcţiei control intern din IGPR), Pârvu Dumitru (şeful Poliţiei Sector 6), din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Şeful statului a semnat şi un decret privind înaintarea în gradul de general locotenent - cu trei stele a generalului maior - cu două stele Olimpiodor Antonescu, şeful Jandarmeriei Române.

De asemenea, a fost înaintaţi în gradul de general maior - cu două stele generalii de brigadă - cu o stea Bontic Neculai (adjunct al inspectorului general al Jandarmeriei Române), Pop Gavrilă (şeful Jandarmeriei Capitalei), iar colonelul Şomlea Vasile (şeful ISU Cluj) a fost înaintat la gradul de general de brigadă - cu o stea.

Alte decrete semnate de preşedintele Băsescu vizează acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea coloneilor Dospinescu Vasile, Giurgiu Alexandru-Ioan, Ion Constantin din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

De asemenea, i s-a acordat gradul de general de brigadă - cu o stea colonelului Bălan Adrian-Ovidiu din Serviciul de Protecţie şi Pază.

Gradul de general-maior - cu două stele i-a fost acordat generalului de brigadă - cu o stea Muşat Eugeniu din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Gradul de general de brigadă - cu o stea a fost acordat coloneilor Pasăre Sergiu, Axinia Adrian-Ionuţ, Damoc Gheorghe, Constantin Gabriel, Codreanu Ioan, Şcheau George-Florin, Jîpa Costică, din Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

De asemenea, şeful statului a semnat decrete pentru acordarea gradului de general de brigadă - cu o stea la trecerea în rezervă a unor colonei din Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale - Deaconu Petre din STS, Împăratu Ştefan-Gheorghe din MApN, Toma Gheorghe din SRI.

Un alt decret priveşte încetarea raporturilor de serviciu ale chestorului de poliţie Dumitrescu Doru cu Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Totodată, şeful statului a semnat decrete privind înaintarea în gradul de general locotenent - cu trei stele a generalului maior - cu două stele Oprea Ştefan din Ministerul Apărării Naţionale.

General maior - cu două stele a devenit generalul de brigadă - cu o stea Angelescu Viorel din Ministerul Apărării Naţionale.

Tot general maior - cu două stele au devenit generalii de brigadă - cu o stea Bălăceanu Virgil, Chiriţă Mihai, Petre Valentin, Plăviţu Dan, Sîrbu Ioan, Şerban Floarea.

Un alt decret a vizat înaintarea în gradul de contraamiral - cu două stele a contraamiralului de flotilă - cu o stea Vâlsan Niculae din Ministerul Apărării Naţionale.

Gradul de general de brigadă - cu o stea le-a fost acordat coloneilor Alexandru Ion, Coşcodaru Ion, Cosneanu Gheorghe, Hermeneanu Vasile, Hondor Mihai, Ioniţă Ariton, Mureşan Mihai-Marius, Motoc Gheorghe, Pârlog Adriean-Vasile, din Ministerul Apărării Naţionale.

De asemenea, colonel Huţan Dan din Serviciul de Protecţie şi Pază a fost înaintat la gradul de general de brigadă - cu o stea.

Tot general de brigadă - cu o stea au devenit coloneii Popescu Constantin, Popescu Mihai-Silviu, Sima Emil, Tudosie Emil, din Ministerul Apărării Naţionale.

Decretele privind acordarea gradului de contraamiral de flotilă - cu o stea au fost acordate pentru Dospinescu Virgil, Dumistrăcel Cătălin-Silviu, Dobre Constantin, din Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, luni, şi o serie de decrete pentru înaintarea în grad a unor generali în retragere, oprimaţi politic şi acordarea gradului de general de brigadă/similar în retragere unor colonei/similari în retragere, oprimaţi politic din Ministerul Apărării Naţionale. Astfel, li s-a acordat gradul de general-maior - cu două stele, în retragere, generalilor de brigadă - cu o stea, în retragere, Bălănescu Traian-Mircea, Temelcu Theodor-Dumitru. Gradul de general de brigadă - cu o stea, în retragere, au primit coloneii, în retragere, Andriescu Mihail, Clincea Alexandru, Ghericociu Vasile, Leonte Ion, Maxim Ion, Nica Nicolae, Radu Ion, Pocorschi Mihai.

Un alt decret priveşte acordarea gradului de general de flotilă aeriană - cu o stea, în retragere, comandorului, în retragere, Theodoru Ioan-Radu din Ministerul Apărării Naţionale.

 

Mediafax-decembrie 2009

 

 

 

Flagrant DNA cu " stop" la Fatuloiu !

Cel mai "greu" personaj al Poliţiei Române, chestorul Dan Fătuloiu, a scăpat "ca prin minune" de un flagrant DNA. Procurorii anticorupţie au stopat un traseu al mitei la nivelul unei concubine de poliţist, care ceruse şi primise de la un denunţător al DNA suma de 5.000 euro pentru a-i da şefului Poliţiei Române.

Dacă mita, "strangulată în faşă" de DNA, ar fi ajuns la Fătuloiu, şeful IGPR   ar fi trebuit să intervină în rezolvarea unor dosare penale, tergiversate în soluţionare, timp de patru ani (2002-2006) de către IJP Vâlcea. Numai după îndelungate stăruinţe, denunţătorul a reuşit să-i determine pe anchetatori să organizeze flagrantul asupra traficantului de influenţă, care era gata-gata să fie făcut scăpat de DNA din cauza unor stupefiante bâlbe puse la cale de procurorii de caz. După cum se va vedea, procurorii DNA, cu acordul unor şefi, erau chitiţi din start să nu ajungă cu acţiunea de flagrant la persoana chestorului Fătuloiu. Denunţătorul Florea Olteanu (administratorul firmei SC Star Oltfanix SRL din Călimăneşti-Vâlcea) dezvăluie, în acest uluitor interviu, cum DNA a refuzat, prin diverse tertipuri şi trucuri, să treacă de la prinderea traficantului de influenţă, la organizarea întregii acţiuni anticorupţie. Mai mult, în timp ce aştepta ca DNA să urmărească şi să probeze, prin metode specifice, traseul mitei în interiorul IGPR (medic MAI - şofer de chestor-chestor), denunţătorul a aflat chiar dintr-o convorbire directă cu Dan Fătuloiu că acesta ştia de ancheta care-l viza ca posibil subiect al actului de corupţie şi aflase şi cum îl cheamă pe unul dintre procurorii de caz ! Cele trăite şi descrise de denunţător - şi investigate de "Justiţiarul"   cu  mijloace  jurnalistice - sunt simptomatice pentru "neputinţa" sau "incompetenţa" procurorilor DNA, care nu au vrut sau nu au avut curajul să acţioneze la vârfurile IGPR-MAI.

Jaf de două milioane de euro


Reporter: Cum aţi ajuns în situaţia de a apela la serviciile influente ale chestorului Fătuloiu ?

Denunţător Florea Olteanu: La sfârşitul lunii februarie 2006, l-am întâlnit întâmplător pe un anume domn Sindie, fost poliţist în cadrul IPJ Vâlcea. Acesta  m-a întrebat dacă am rezolvat problemele privind mai multe dosare penale, muşamalizate de IJP Vâlcea (n.r. - ca om cu afaceri funciare şi agroindustriale, Florea Olteanu este victima unor înşelăciuni de peste două milioane euro).  M-a întrebat în acelaşi timp dacă dl.Dan Fătuloiu mă poate ajuta, precizându-mi că o cunoştinţă a dânsului are intrare la şeful poliţiei Române. Am fost interesat de propunere. Astfel ne-am prezentat la locuinţa doamnei Măria Gogoaşe din Râmnicu Vâlcea, căreia i-am relatat sumar problemele. Aceasta mi-a spus că îl va contacta telefonic pe chestorul Fătuloiu şi că va stabili o întâlnire. Apoi m-a anunţat că s-a întâlnit cu chestorul Fătuloiu, iar acesta a asigurat-o că mă va primi în audienţă şi va dispune verificarea celor sesizate cât şi soluţionarea în cadru legal a dosarelor penale aflate în lucru la IJP Vâlcea.

Rep: Cât v-a costat aranjamentul acesta şi cui aţi dat banii ?

F.Olteanu: În cursul lunii mai 2006, m-am întâlnit cu Măria Gogoaşe care mi-a pretins suma de 4.000 euro în numele chestorului Fătuloiu Dan, precizându-mi că din momentul în care va primi banii îşi va face treaba şi voi fi primit în audienţă. Surprins de solicitare, am invocat faptul că trebuie să împrumut suma respectivă, dată de la care am evitat orice legătură cu Gogoaşe, încercând eu să obţin o audienţă la chestorul Fătuloiu, căruia îi înaintasem mai multe memorii. La sfârşitul lunii iulie 2006, Gogoaşe m-a contactat, întrebându-mă dacă am rezolvat problema, zicându-mi că a fost sunată de mai multe ori şi că este aşteptată de chestorul Fătuloiu. În luna august 2006, m-am întâlnit cu Măria Gogoaşe, care m-a informat că pentru rezolvarea dosarelor chestorul a solicitat suma de 5000 euro, deoarece cauza este complexă, iar pentru serviciile dumneaei a cerut 500 euro, sume cu care am fost de acord.
În data de 17 august 2006, m-a informat telefonic că a stabilit pentru ziua de 22 august 2006 să se întâlnească cu Dan Fătuloiu, la Bucureşti. Însă în data de 21 august 2006, m-am prezentat la DNA, la Bucureşti, unde am depus un denunţ referitor la toate aceste fapte de corupţie. Le-am cerut să organizeze flagrantul, astfel încât numita Gogoaşe să fie prinsă când transmitea banii la şeful IGPR.

Rep: Cum au reacţionat procurorii DNA când au aflat cine este destinatarul mitei ?

F.Olteanu: Am avut suspiciuni cu privire la seriozitatea personalului DNA în realizarea flagrantului chiar din prima zi, 21 august 2006, când    m-am prezentat la DNA ca denunţător. L-am informat pe procurorul de la audienţe DNA că este vorba de o persoană cu o înaltă funcţie şi că vreau să fac acest denunţ numai şefului DNA, Daniel Morar, pentru că existau suspiciuni de scurgere a informaţiilor privind realizarea acelui important flagrant. Procuroprul de la audienţe m-a rugat să aştept şi după 15 minute a revenit însoţit de o doamnă procuror, căreia i-am spus acelaşi lucru. Acea doamnă procuror, m-a rugat să aştept puţin afară din biroul acela. După 5 minute, mi-a spus că va informa conducerea DNA despre cererea mea, rugându-mă iarăşi să stau în sala de aşteptare cam 20 minute, pentru a face demersurile necesare. După o oră şi jumătate de aşteptare, am fost introdus într-un birou în care erau mai multe persoane. Mi s-a recomandat doar un domn magistrat, ca fiind procurorul şef al Secţiei întâi, Irinel Păun, care m-a invitat să scriu denunţul. Cum în biroul procurorului şef de secţie mai erau persoane ale căror identitate şi funcţii nu le cunoşteam, m-am adresat domnului Păun, precizându-i că despre denunţul meu nu doresc să aibă cunoştinţă prea mulţi funcţionari.

Rep: Şi aţi reuşit să-l convingeţi pe acest şef de secţie DNA, care a fost un obscur procuror la un parchet din judeţul Mehedinţi, că trebuie să vă respecte dorinţa de denunţător ?

F.Olteanu: Procurorul şef Irinel Păun a dat dovadă de semne vizibile de nervozitate, întrebându-mă, repetat, dacă mai vreau sau nu să fac denunţul. El a manifestat un comportament bizar, care nu este caracteristic unui procuror DNA. L-am întrebat şi eu, la rândul meu, cine este unul din domnii care asista curios la discuţia noastră, iar dl. procuror şef Păun mi-a zis că este şeful Poliţiei Judiciare (adică un poliţist, care după o posibilă retragrere din structurile DNA poate reveni în subordinea IGPR - n.r.). Enervat că eu nu aveam încredere, în acele condiţii ambientale, să-i comunic numele persoanei cu funcţie înaltă, procurorul şef Păun a dat un telefon şi a părăsit biroul împreună cu acea doamnă, eu rămânând în birou doar cu şeful poliţiei judiciare, cu care am avut o discuţie de 10 minute. Apoi, a intrat în biroul şefului Păun o doamnă, care s-a prezentat ca fiind "procurorul Stoica". Mi-a spus să o urmez, constatând imediat că procurorul şef Păun o desemnase pe doamna procuror Stoica să-mi solicite redactarea denunţului. Era o situaţie în care aveam de ales între a face acel denunţ, chiar dacă ştiam deja că va fi un eşec, sau de a pleca.

Rep: Şi aţi acceptat? Prin ce metode v-a convins procurorul Stoica să faceţi denunţul în condiţiile acelea care vi se păreau extrem de dubioase?


F.Olteanu: În biroul doamnei procuror Stoica erau prezente alte două persoane, iar eu am refuzat aceste condiţii. Doamna Stoica mi-a spus că persoanele acelea îi sunt colegi de birou, informându-mă ca una se numeşte procurorul Târnăcop. Am întrebat dacă vor lucra împreună la acest caz, dar nu mi s-a mai răspuns. Am cedat şi am scris pe o filă din agenda mea numele chestorului Dan Fătuloiu. Doamna Stoica l-a sunat imediat pe procurorul şef Păun, pe care l-a întrebat dacă îi acordă câteva minute. Apoi m-a informat că merge la biroul şefului Păun şi-l va întreba dacă este de acord să mergem acolo. Doamna Stoica a revenit după 15 minute. Mi-a pus la dispoziţie o coală de hârtie, întrebându-mă dacă mai vreau să scriu denunţul, pe care l-am şi făcut. Dar am avut ferma convingere că nu se doreşte realizarea flagrantului, la nivelul IGPR, fapt constatat patru zile mai târziu.

Rep: Relataţi-ne acum cum şi-au intrat în rol acei procurori de caz şi în baza căror fapte aţi ajuns să constataţi eşuarea acestei acţiuni anticorupţie la nivelul vârfului IGPR?

F.Olteanu: În ziua de 22 august 2006, după orele 14,00, am fost sunat de dl. procuror Târnăcop, care m-a informat că totul este pregătit. M-a întrebat dacă şi eu eram pregătit (pentru derularea operaţiunii flagrante - n.n.). Procurorul Târnăcop mi-a comunicat că va veni miercuri, 23 august 2006, cu o echipă DNA la Rm. Vâlcea, cerându-mi să evit orice convorbire telefonică cu numita Măria Gogoaşe, până la ora 20. Într-adevăr, miercuri s-a deplasat echipa DNA la Călimăneşti, la sediul firmei mele, mi s-a spus cum să acţionez. Am fost dotat cu aparatură de înregistrare video şi audio şi am întâlnit-o apoi pe Măria Gogoaşe, pe terasa restaurantului Zimbru din Rm.Vâlcea. Ocazie cu care aceasta m-a informat că a discutat cu chestorul Fătuloiu şi că urmează ca joi dimineaţa să meargă la Bucureşti, pentru a-i duce cei 5.000 euro. Înainte de a o întâlni pe numita Gogoaşe, l-am întrebat pe procurorul DNA dacă s-a dispus interceptarea convorbirilor telefonice şi am avut surpriza să constat că s-a solicitat autorizaţie de ascultare numai pentru telefonul mobil al Măriei Gogoaşe cu nr. 0744-213.148, omiţându-se interceptarea telefonului său fix, cu nr. 0350805683, deşi se cunoştea de doamna procuror Stoica faptul că în ziua de 21 august 2006, în timp ce mă aflam la dânsa în birou, de la acel număr de telefon fix am fost sunat de Gogoaşe Măria.
Rep: Şi de pe care telefon a vorbit, până la urmă, acel traficant cu influenţă la chestorul Fătuloiu ?

F.Olteanu: Măria Gogoaşe mi-a precizat că îl va suna pe Dan Fătoloiu de pe telefonul fix şi că îl va anunţa că joi, la orele 11,00 va fi la dânsul. Împreună cu echipa DNA m-am deplasat iarăşi la Călimăneşti, pentru a stabili detaliile organizării flagrantului. Procurorul Târnăcop m-a informat atunci că totul este perfect, că - urmare a acelor înregistrări (Măria Gogoaşe - n.r.) nu are cum să scape, moment în care i-am spus acestui magistrat DNA că nu sunt de acord ca flagrantul să se limiteze doar la persoana Măriei Gogoaşe. "Mai bine renunţ!", i-am spus procurorului Târnăcop, care mi-a zis că de aici încolo nu mai depinde de dânsul, că el şi-a făcut datoria, că-l va informa pe procurorul şef Păun şi că în raport de ce va dispune acesta, se va acţiona mai departe (spre vârful IGPR - n.n.) sau DNA se va opri. Am fost dezamăgit de faptul că procurorul Târnăcop a afirmat că este greu de făcut flagrantul la IGPR, riscând să fie împuşcaţi de personalul IGPR. Procurorul Târnăcop mi-a mai zis că ar exista şi posibilitatea ca în Bucureşti să o piardă de sub observaţie pe Măria Gogoaşe, riscându-se dispariţia banilor, cu consecinţa ca DNA să fie răspunzător pentru acea pagubă. Astfel mi s-a sugerat să punem doar nişte hârtii în plicul pentru mită. Nu am fost de acord cu această propunere, precizând procurorilor DNA că renunţ la această mascaradă şi că voi face publică eşuarea flagrantului. Procurorul Târnăcop a afirmat că rămâne la aprecierea mea.
Rep: Cum s-a finalizat, până la urmă, această acţiune anticorupţie ?

F.OIteanu: Joi dimineaţa, în jurul orelor 10, m-am prezentat la sediul DNA Bucureşti, unde conform înţelegerii de miercuri, trebuia să fie totul organizat, deoarece la orele 11, Măria Gogoaşe trebuia să se prezinte la IGPR, cu suma de 5.000 euro, unde era aşteptată de Dan Fătuloiu. Fusesem însă informat de procurorii DNA că se interceptase o convorbire între Măria Gogoaşe şi un medic MAI, pe care l-a întrebat dacă îi poate obţine o audienţă la dl.Fătuloiu. De asemenea, am fost informat că, de fapt, printr-un şofer al domnului Fătuloiu se ajungea la şeful IGPR. În final, procurorii au solicitat suma de 5.500 euro de la casieria DNA şi au marcat banii. Fapt ce a făcut ca tocmai în jurul orei 12,30 să fim gata de începerea realizării flagrantului, deşi - atenţie ! - numita Măria Gogoaşe stabilise ca întâlnirea cu Dan Fătuloiu să aibă loc la orele 11. De aceea, între orele 11 şi 12, am fost sunat de aproximativ 30 de ori de către Gogoaşe, apeluri la care nu am răspuns, deşi procurorii insistau să răspund şi să motivez că nu am banii încă. Mă întreb: cui au servit aceste întârzieri regizate de DNA, aceste trucuri prin care s-a dat peste cap ora fixată pentru darea şi transmiterea mitei la IGPR ?

Rep: Este de-a dreptul scandalos ce s-a întâmplat... Totul pare a semăna cu o acţiune de favorizare  a infractorului. Nu aţi simţit aceasta, în acele momente când toată operaţiunea se dorea limitată doar la o verigă a lanţului de corupţie ?

F.OIteanu: L-am sunat pe procurorul Târnăcop, pe care l-am întrebat ce este de făcut în această situaţie. Dânsul mi-a spus să îi dau banii, dar eu i-am zis încă o dată că acţiunea anticorupţie cu flagrant nu ar trebui să se rezume doar la Gogoaşe, ci că această operaţiune DNA trebuie urmărită pentru ca flagrantul să se realizeze la nivelul IGPR. În acest moment, procurorul Târnăcop m-a întrerupt şi a spus că aceasta nu mai este treaba mea şi mi-a închis telefonul. Aşadar, procurorii DNA au făcut flagrantul fără să mai urmărească unde mergea Gogoaşe şi cu cine urma să se întâlnească. Era uşor de supravegheat şi de aflat, aceasta fiind transportată cu maşina unui lucrător din cadrul DNA, pe care eu i l-am recomandat numitei Gogoaşe ca fiind un prieten de-al meu.

Rep: Vă consideraţi acum, ca denunţător de bună credinţă, un om păcălit de DNA şi de poliţiştii chestorului Fătuloiu, care lucrează în structura DNA ?

F.OIteanu: Au vrut să mă prostească, nici măcar să mă păcălească. În data de 29 august 2006, constatând că acţiunea DNA s-a limitat doar la persoana traficantului de influenţă, fără a se ajunge la reţeaua IGPR,  l-am contactat telefonic pe chestorul Fătuloiu. Negăsindu-l, şeful lui de cabinet mi-a spus că după o oră o să fiu sunat, ceea ce s-a şi întâmplat. Mi s-a făcut legătura cu chestorul Fătuloiu, spunându-i că doresc o audienţă pentru a-i relata fapte de corupţie comise de anumiţi ofiţeri din IJP Vâlcea pentru a muşamaliza o înşelăciune de milioane de euro. I-am mai spus atunci că o persoană din Vâlcea mi-a cerut 5000 euro pe care să-i dea chestorului Fătuloiu pentru ca acesta să-mi rezolve nişte dosare în care am fost înşelat. L-am întrebat dacă ştie de această anchetă a DNA. După căteva minute de dialog, chestorul Fătuloiu mi-a precizat că ştie de o anchetă DNA, efectuată de procurorul Târnăcop. Mi-am dat imedia seama din conţinutul acestei convorbiri telefonice cu chestorul Fătuloiu, că acesta fusese informat de existenţa denunţului meu şi a dosarului DNA care îi viza numele de şef al IGPR, ca persoană la care trebuiau să ajungă cei 5.000 euro, traficaţi de numita Gogoaşe Măria. Mai precizez că în ziua de 6 septembrie 2006 m-am prezentat cu acest caz complex de corupţie (DNA mână în mână cu IGPR) la Direcţia Generală Anticorupţie din MAI.

 

Justitiarul – martie 2007

 

 

 

Dan Fătuloiu: O parte dintre poliţiştii comunitari vor fi daţi afară din 2011

În opinia lui Dan Fătuloiu, o parte dintre poliţiştii comunitari vor fi daţi afară pentru că se va înfiinţa poliţia locală, o structură cu atribuţii asemănătoare poliţiei comunitare, însă restructurată.

Secretarul de stat în Ministerul de Interne a mai spus că va exista un poliţist la o mie de locuitori, iar poliţiştii care vor face parte din Poliţia locală trebuie să urmeze un curs de perfecţionare de trei luni.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi, pe articole, proiectul legii Poliţiei locale, o iniţiativă a Executivului, actul normativ urmând să intre  în vigoare în 2011.

 

Realitatea – 2010

 

 

 

Fatuloiu vrea interzicerea detectoarelor radar

Seful Inspectoratului General al Politiei Romane, chestorul principal Dan Valentin Fatuloiu, a declarat ca Politia Romana a elaborat un set de propuneri de modificare a legislatiei rutiere, in sensul interzicerii folosirii detectoarelor radar, transmite Mediafax. "Grupul de lucru constituit pentru elaborarea propunerilor legislative a inclus in proiect interzicerea dispozitivelor antiradar, folosirea acestora fiind sanctionata in toata Europa. Urmeaza sa vedem daca propunerile noastre vor fi si adoptate", a precizat Fatuloiu. Seful IGPR a mai afirmat ca in proiectul de revizuire a Codului Rutier intra si propunerea de restrangere a cazurilor in care se impune reexaminarea soferului cu permisul suspendat.
"Vor fi supusi reexaminarii doar conducatorii auto care comit accidente de circulatie, care consuma alcool sau care solicita reducerea

duratei de suspendare a permisului de conducere", a subliniat Fatuloiu.
Inspectorul general al Politiei Romane a mai anuntat ca incepand de saptamana viitoare politisti in tinuta civila vor monitoriza circulatia pe tronsoanele de drum cu risc major de accidente. Echipaje incognito vor semnala abaterile de la regulile rutiere echipajelor inscriptionate, care vor fi dispuse la extremitatile tronsonului de drum. Actiunea va fi anuntata prin mass-media, fiind precizat tronsonul de drum, durata si abaterile urmarite cu precadere. Masura a fost luata dupa ce s-a constatat ca participantii la trafic se comporta regulamentar doar cand sesizeaza prezenta echipajelor de politie pe traseu.

 

Realitatea – 2009

 

 

 

Fatuloiu a venit in Piata Victoriei pentru a lua pulsul protestelor

Secretarul de stat din Ministerul Administratiei si Internelor, Dan Valentin Fatuloiu, sef al Departamentului Ordine si Siguranta Publica, a sosit marti dimineata in Piata Victoriei pentru a se asigura ca mitingul de protest organizat de Blocul National Sindical (BNS) se va desfasura in ordine, informeaza Realitatea TV.

“Vreau sa asigur cetatenii ca vom face fata mitingului. Totul va fi in ordine”, a spus Fatuloiu. La fel ca seful Politiei Romane, chestorul Petre Toba, Dan Fatuloiu a fost intrebat de jurnalisti daca va mai ramane in fruntea Departamentului de Ordine si Siguranta Publica, insa a evitat raspunsul, declarand ca in acest moment sarcina sa este asigurarea ordinii publice la miting.

Aproximativ 1.200 de jandarmi si politisti asigura in aceste momente ordinea publica la manifestare.

 

Realitatea 2010

 

 

 

Fatuloiu isi ascunde declaratia falsa de avere

Dan Valentin Fatuloiu, seful Inspectoratului General al Politiei Romane, a reusit sa pateze si mai rau imaginea si asa sifonata a institutiei pe care o conduce, dupa ce, invitat intr-o emisiune la Realitatea TV, a facut afirmatii contradictorii cu ceea ce precizase in declaratia de avere. Mai exact, inspectorul general al Politiei Romane a spus ca are o casa construita de el, la Topoloveni, desi in declaratia de avere scrie, negru pe alb, ca imobilul este primit mostenire de la parinti.

Prins cu falsul, replica data de cel care este seful politistilor din Romania a semanat mai degraba cu cea a unui infractor marunt, care este prins cu minciuna: "Nu stiu de unde ati luat-o..." Un act grav, care se pare, se doreste a fi musamalizat, din moment ce, la numai cateva ore de la afirmatiile sale, declaratia de avere a inspectorului-sef nu mai exista pe site-ul Ministerului Administratiei si Internelor.

'Nu stim de ce nu mai exista declaratia>>


Dan Fatuloiu nu stie, poate, ca, in mod normal, orice cetatean al Romaniei poate accesa, la orice ora, site-ul Ministerului Administratiei si Internelor, unde sunt trecute toate declaratiile de avere ale celor din conducerea acestei institutii. Am precizat in mod normal pentru ca ieri, la numai cateva ore de la neplacutul incident la care a fost supus inspectorul general, declaratia de avere a acestuia disparuse subit de pe site-ul cu pricina.

Ciudat este faptul ca singura pagina care are accesul restrictionat este cea a lui Dan Fatuloiu. Cei de la IGPR precizeaza ca nu ei sunt responsabili de publicarea acestui document pe Internet, obligatie care cade in responsabilitatea celor din aparatul central. Explicatia venita din partea responsabililor de la Ministerul Administratiei si Internelor a fost concludenta: "Nu stim de ce nu mai exista declaratia. Cei de la Informatica se ocupa de asta. Poate domnul Fatuloiu o revizuieste in acest moment..."
Mai pe romaneste zis, daca vreun demnitar sau functionar este prins cu mata-n sac, scoate vechea declaratie de avere si o inlocuieste cu una mai buna, conforma, cat de cat cu realitatea, si totul reintra in normal. Reamintim, insa, ca stipularea in astfel de documente oficiale ale unor elemente care nu sunt conforme cu realitatea este considerata infractiune, se catalogheaza drept fals in declaratii si se pedepseste conform legilor in vigoare.


Un chestor fara valente de sofer


Mai mult, Dan Valentin Fatuloiu a dovedit ca intre pasiune si meserie este o diferenta foarte mare. Desi in timpul emisiunii a declarat, in repetate randuri, ca, din pacate, el face aceasta meserie din pasiune si ca este, in primul rand, un politist si apoi un manager, seful IGPR a demonstrat ca regulile de ciruculatie pot fi o dilema chiar si pentru cei care le aplica.

Intrebat fiind de moderatorul emisiunii ce trebuie sa faca daca in intersectie se afla un agent de circulatie cu fata spre el, cu bratul intins orizontal, Fatuloiu a fost lasat fara replica si a avut nevoie de cateva secunde bune pentru a se dezmetici din dificilul test la care a fost supus. Raspunsul, insa, a fost pe masura: in astfel de situatii, este obligatoriu sa reduci viteza si sa acorzi prioritate.

Astfel, seful Politiei Romane a raspuns gresit, dupa ce a fost intrebat o notiune elementara pe care trebuie sa o stie orice sofer care circula pe drumurile publice, nu numai un politist, mai ales daca este unul cu o inalta functie de conducere.


Suparat pe 'lasii’ care l-au demis


Un alt element surprinzator a fost in momentul in care Dan Valentin Fatuloiu a fost intrebat despre motivele pentru care a fost demis din fruntea Politiei Capitalei. Dupa patru ani si jumatate de tacere, actualul sef al Politiei Romane a recunoscut ca unul dintre motivele demiterii sale a fost influenta politica.
"Cuiva nu i-a placut de mine", a rostit Fatuloiu. Chestorul a evitat, insa, sa rosteasca un nume care a avut vreun rol in demiterea sa, multumindu-se sa declare ca cei care au facut asta au fost lasi, pentru ca nu l-au anuntat si pe el inainte de a face publica decizia de mazilire, decizie care a fost anuntata intr-o sedinta de bilant.


Vrea sa ne integram cu el la carma Politiei


Mai mult, in mod foarte ciudat, seful IGPR a facut o legatura intre mentinerea sa in fruntea Politiei Romane si integrarea noastra in Uniunea Europeana, precizand ca, daca va fi demis, daca se va mai intampla inca o data acest lucru, tara noastra nu este capabila sa se alinieze structurilor vest-europene.
Or, acest lucru contrazice alte afirmatii de-ale sale, care precizeaza ca Politia Romana are foarte multi ofiteri cu pregatire foarte buna, mandatul acestuia in fruntea inspectoratului fiind doar temporar, el fiind, la baza, politist si nu sef. In februarie 2001, conducerea Ministerului de Interne anunta ca a fost eliberat din functie directorul general al Directiei de Politie a Muncipiului Bucuresti din cauza "disfunctiilor la nivelul de conducere a Politiei Capitalei si a cresterii criminalitatii".
Dan Valentin Fatuloiu a fost numit in acea functie in noiembrie 2000, moment in care anunta un amplu program de eficientizare a activitatii politistului, program care s-a dovedit, intr-un timp foarte scurt, un fiasco, care a bulversat total activitatea ofiterilor bucuresteni.

Gardianul – august 2005

 

 

 

Cum şi-au pierdut şefii Poliţiei capul

Seria decapitărilor de şefi ai Poliţiei Capitalei din ultimii zece ani ascunde numeroase scandaluri şi negocieri la nivel înalt. Râvnită de mulţi ofiţeri cu rang înalt din Interne, poziţia din fruntea acestei unităţi a Internelor s-a aflat permanent şi în sfera de interes a oamenilor politici sau de afaceri. Decapitările au fost motivate de oboseala acumulată, nereguli sau lipsă de eficienţă. De fiecare dată, sancţiunile anunţate public au fost dublate de negocieri care i-au plasat în picioare pe cei vizaţi.

Generalul Bot, demis pentru “oboseală” în scandalul Portbagajul

Numit în 1999 în fruntea Poliţiei Capitalei, colonelul Mircea Bot nu a rezistat în funcţie decât un an. Asta din cauza scandalului Portbagajul, în care omul de afaceri Bucurenciu a reclamat furtul a 400 de mii de dolari,  după ce a încercat fără succes să recupereze banii prin intermediul recuperatorilor, printre care şi membrii clanului Gemenii. Verificările dispuse de conducerea Internelor l-au lăsat pe între timp devenitul general Bot fără indemnizatia de conducere. În toamna anului 2000, generalul Mircea Bot a fost destituit, de la conducerea Politiei Capitalei, ministrul de Interne motivând ca acesta era "obosit". "A obosit în aşa fel încât, la prânz, era de negăsit. A obosit astfel încât în momentul în care s-a întâmplat să crească fenomenul infracţional al spargerii maşinilor, a găsit de cuvinţă că nu trebuie să ia măsuri speciale". Destituirea a fost urmată de trecerea pe linie moartă a generalului, care a fost numit şef al Centrului de Studii Postuniversitare Olteniţei, cunoscut sub numele de cimitirul elefanţilor.

Fătuloiu- destituit pentru scăparea criminalităţii de sub control

Lui Mircea Bot i-a urmat la Poliţia Capitalei chestorul Dan Valentin Fătuloiu. Acesta a rezistat doar câteva luni. În timp ce se pregătea de restructurarea instituţiei, la o şedinţă cu şefimea din Interne, el a fost anunţat că a fost eliberat din funcţie. În februarie 2001 Generalul Dan Fatuloiu a fost eliberat din functia de şef al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si pus la dispoziţia Inspectoratului General al Poliţiei. Generalul Toma Zaharia, primul loctiitor al ministrului de Interne explica atunci că echipa de conducere a Politiei Capitalei a fost schimbată dupa analizarea activităţii instituţiei, când s-a ajuns la concluzia că nu a reuşit să stăpânească fenomenul infracţional. "Numărul de infractiuni a crescut, iar în ultima perioadă au fost comise tâlhării ziua-n amiaza mare", spunea Toma Zaharia. Lui Fătuloiu i s-a oferit funcţia de adjunct al şefului Direcţiei de Crimă Organizată din IGP, poziţie din care avea să fie propulsat ulterior ca şef al IGP.

Generalul Mihai Gheorghe - victimă colaterală în atentatul cu grenadă de la liceul Monnet

Chestorul Mihai Gheorghe i-a succedat lui Fătuloiu la Poliţia Capitalei. Doi ani mai târziu, a fost schimbat şi el din funcţie. Demiterea chestorului Mihai Gheorghe s-a făcut pentru lipsa de eficienţă în anchetarea atentatului cu grenadă de la liceul bucureştean "Jean Monnet".Pus la zid chiar de ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, generalul a avut o discuţie cu şefii de la Interne şi a acceptat să fie mutat la conducerea Direcţiei de Protecţie a Martorului din IGP. Câteva zile mai târziu, avea să fie arestat autorul atentatului, a cărui prindere generalul se grăbise să o anunţe înainte de vreme.

Tutilescu – forţat să  ceară mutarea după scandalul de la Plazza Mall

Chestorul principal Marian Tutilescu a fost numit, în 5 februarie 2003, la conducerea Poliţiei Capitalei, de ministrul de Interne de atunci Ioan Rus. Adică în plină guvernare PSD. Tot în guvernarea PSD,  Tutilescu fusese anterior numit adjunct al şefului Poliţiei Române pentru probleme de ordine publică. Timp de şase ani, sub mai multe guvernări şi sub mai mulţi miniştri de Interne şi  şefi ai IGP, chestorul principal Tutilescu a reuşit să reziste în fruntea Poliţiei Capitalei, reuşind să aibă unul dintre cele mai lungi mandate în fruntea acestei instituţii, după Revoluţie.

După mai multe informaţii transmise pe surse, MAI a confirmat, vineri dimineaţa, schimbarea din  funcţie a lui Tutilescu. Acesta a fost mutat la conducerea Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare Vehicule. Internele subliniază că mutarea s-a făcut fără legătură cu incidentele de la Plaza Mall, în care Corpul de Control a stabilit că  poliţiştii bucureşteni aveau informaţii despre conflictul imminent dintre BGS şi clanul Preda, însă nu au luat măsurile necesare. Deşi subordonaţii săi sunt traşi la răspundere pentru acest caz, chestorul Tutilescu scapă şi acceptă mutarea la Permise.

Gandul – aprilie 2009

 

 

 

Patronul de la Alpha TV – un pion esenţial în eliberarea lui Vântu

Arestarea controversatului Sorin-Ovidiu Vântu a scos la lumină conexiunile pe care „groparul” FNI le-a avut şi le are cu diverşi oameni de afaceri şi din sfera politică argeşeană. Dezvăluirile pe care presa centrală le-a făcut în ultimele zile leagă oameni cu greutate din judeţ de afacerile mogulului de la Realitatea – Ion şi Ionuţ Eftime de la Alpha TV, Cătălin Chelu de la Alprom sau chestorul Dan Fătuloiu sunt primele nume implicate în businessurile cu iz penal care fac obiectul cercetărilor în cazul SOV.

Cuscrul vicelui Ionică - omul de încredere al lui SOV

Ion Eftime este unul dintre cei mai vechi patroni de presă din Argeş, plecat din judeţ după ce şi-a mutat afacerile în Capitală. Potrivit presei centrale, prima legătură dintre SOV şi Ion Eftime apare în rapoartele de expertiză ale FNI, unde se precizează că Vântu a cumpărat acţiuni la Alpha TV, reţea de radio şi televiziune deţinută de Ion Eftime, cu banii de la FNI. Tranzacţia dintre cei doi a avut loc în 1999, atunci când prin intermediul firmei sale Imola SA a virat în contul lui Ion Eftime suma de 2.061.500.000 de lei, care reprezenta „contractul de cesiune de părţi sociale la SC Studioul TVC-SRL Piteşti.” Ulterior, Eftime a devenit unul dintre oamenii de încredere ai lui SOV, folosit de magnatul bucureştean în tot felul de afaceri, inclusiv ca administrator al Realitatea Media SA. Nu cu mult timp în urmă, în această combinaţie avea să apară şi fiul lui Ion Eftime, Ionuţ, cel care s-a căsătorit cu fiica cea mică a viceprimarului Cornel Ionică şi care în acte apare ca patron al Televiziunii Alpha, asociat cu Liviu Luca într-o firmă bucureşteană de publicitate.

Prin prisma legăturii strânse cu controversatul om de afaceri, la începutul săptămânii trecute Ion Eftime a dat o fugă până la Viena, de unde s-a întors cu un act medical emis de către doctorii de la clinica privată Rudolfinerhaus care atesta faptul că Vântu nu poate suporta regimul de detenţie din cauza bolii de care suferă şi nu poate fi tratat în sistemul medical din penitenciarele româneşti. De altfel, se pare că Ion Eftime este cel care i-a intermediat lui Sorin-Ovidiu Vântu întâlnirea cu medicii austrieci. Cu certificatul în mână, avocaţii patronului de la Realitatea au reuşit să-i impresioneze pe magistraţi, care au decis eliberarea acestuia.

Chestorul Fătuloiu - acuzat de favoritisme

Un alt nume cu greutate implicat în scandalul SOV este cel al ches­torului general Dan Fătuloiu, despre care ziariştii bucu­reş­teni susţin că ar fi un apropiat al familiei Eftime, acesta fiind şef al Poliţiei Argeş în perioada când afacerea FNI era în floare. Presa centrală a dezvăluit faptul că Ion şi Ionuţ Eftime îl căutau frecvent pe Fătuloiu pentru diverse favoruri, susţinând că acest aspect poate fi veri­ficat oricând de DGIPI sau DGA prin consultarea listingul cu convorbirile telefonice ale chestorului. Relaţia apropiată pe care o are cu SOV i-a adus lui Ion Eftime şi un dosar la DNA, acesta fiind audiat împreună cu Liviu Luca şi alţi apropiaţi ai „groparului” FNI pentru evaziune fiscală.

Fostul şef FNI Argeş, colonelul Slabu: „Nu dau în oameni căzuţi!”

Pe când afacerea cu fondul de investiţii al lui Vântu era înfloritoare şi oamenii dormeau liniştiţi, pentru că FNI „veghea” somnul tuturor, la Piteşti, ca şi în alte mari oraşe din ţară, lua fiinţă o filială a fondului. Cel care avea să se ocupe de reprezentanţa din Argeş a FNI a fost colonelul Constantin Slabu, actual director al firmei de pază şi protecţie Bidepa şi fost preşedinte interimar al PRM-iştilor argeşeni. Deşi relaţia dintre Vântu şi Slabu nu s-a încheiat în termeni tocmai ami­a­bili, colonelul de contra­in­formaţii deţinând multe date despre ceea ce a însemnat FNI în Argeş, pentru prima dată acesta nu a dorit să vorbească despre omul de afaceri Sorin-Ovidiu Vântu,: „Eu am un principiu foarte clar şi de la care nu m-am abătut toată viaţa mea: în oameni căzuţi la pământ, aşa cum este Sorin-Ovidiu Vântu acum, nu dau (n.r. - la momentul convorbirii cu colonelul Constantin Slabu, SOV era în arestul de la Cercetări Penale din Capitală).

Vântu „a bătut” prin Alprom

Săptămâna trecută, în seara în care Sorin-Ovidiu Vântu a fost eliberat, subiectul a fost dezbătut pe toate posturile TV şi fiecare a tratat informaţia cu mai mult sau mai puţin obiectivism. În cadrul emisiunii „Naşul” de la B1TV, moderatorul Radu Moraru a prezentat un e-mail de la un cetăţean din Piteşti care a acuzat faptul că Sorin-Ovidiu Vântu a avut legături cu afacerea şi cu devalizarea societăţii Alprom. „Iată ce ne scrie un cetăţean din Piteşti legat de Sorin-Ovidiu Vântu, că a fost implicat în aface­rea Alprom. Este un subiect asupra căruia vom mai reveni”, a afirmat Radu Moraru. În urmă cu mai bine de trei luni, publicaţia „Ancheta” a scris despre legăturile pe care  omul de afaceri Sorin-Ovidiu Vântu le-a avut prin Cătălin Chelu în Alprom. Mai mult de atât, conform unor informaţii, scurta şedere a lui Vântu după gratii a dat curaj mai multor foşti acţionari ai Alprom să susţină că SOV a scos sume fabuloase din fabrica de mobilă prin mai multe firme şi printr-un off-shore înregistrat în Statele Unite. Vom reveni cu amănunte asupra acestui subiect în săptămânile următoare.

 

Ancheta.ro – septembrie 2010

 

 

 

Fătuloiu, în inspecţie la protestul militarilor

Secretarul de stat în MAI Dan Valentin Fătuloiu a venit, luni, la protestul reprezentanţilor Sindicatului cadrelor militare disponibilizate. Ulterior, întrebat de ce crede că a venit oficialul MAI la protest, acesta a spus că, în opinia sa, Dan Fătuloiu are suflet de militar şi este cu sufletul alături de cei care protestează.

Şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI, Dan Fătuloiu, care nu a vrut să dea nicio declaraţie, s-a plimbat de-a lungul trotuarului unde sunt desfăşuraţi jandarmii.
Întrebat de ziarişti de ce a venit, Fătuloiu a făcut semn că nu doreşte să facă declaraţii.

Întrebat, după plecarea Fătuloiu, ce le-a transmis acesta, unul dintre jandarmi a răspuns: "Numai de bine".

Sosirea secretarului de stat în MAI a fost semnalată mulţimii de către preşedintele Sindicatului cadrelor militare disponibilizate, în rezervă şi în retragere, Mircea Dogaru, care rostea un discurs. Ulterior, întrebat de ce crede că a venit oficialul MAI la protest, acesta a spus că, în opinia sa, Dan Fătuloiu are suflet de militar şi este cu sufletul alături de cei care protestează.

 

Jurnalul – Octombrie 2010

 

 

 

Şefii Poliţiei îi vînd interlopilor pe ofiţerii sub acoperire!!!

Avem un şef al Poliţiei Române care în noaptea alegerilor s-a dus şi l-a felicitat pe “Ţopăiciul” de Geoană, după care a fugit linguşitor şi la Băse… Aşa că greu aş fi crezut că mă mai poate mira ceva în sistem. Şi, totuşi, există un raport care ar trebui să ne dea frisoane tuturor, fie şi dacă doar o zecime din acuze s-ar confirma. Comisarul Nechita Constantin, şeful Poliţiei oraşului Roznov dezvăluie o practică ca în “La Piovra”. Superiorul său le-a vîndut membrilor unui temut clan interlop pe care Nechita îl ancheta identitatea sa,cînd avea protecţia legală de a nu fi deconspirat, lucrînd sub acoperire! Acelaşi comisar l-a informat pe ministrul Blaga că şeful IPJ Neamţ stă practic în aceeaşi curte cu şeful interlopilor din zonă. Mai mult, se afirmă şi că şefii Poliţiei ar cotiza, la rîndul lor, pentru protecţie, chestorului Dan Alexandru Fătuloiu, nimeni altul decît secretarul de stat de la Interne!

“M-a vîndut…”

E disperat. Greu de pronosticat dacă va fi un “Cattani” al României sau, din contră, va fi eliminat cu tinichelele de rigoare din sistem. Cert este că ofiţerul a făcut o plîngere penală împotriva superiorilor săi, informîndu-I totodată şi pe premierul Boc şi pe ministrul Vasile Blaga despre faptul că “a fost vîndut” interlopilor de către comisarii-şefi Şoric Vasea Aurelian şi Andrieş Ioan, şeful şi prim-adjunctul IPJ Neamţ. Raportul este şocant: ”Am gradul de comisar în cadrul IPJ Neamţ, avînd funcţia de Şef Poliţie Oraş Roznov din cursul anului 2004. Anterior, am avut calitatea de ofiţer specialist în cadrul Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Neamţ, unde am avut ca atribuţii desemnate şi desfăşurarea unor activităţi informative – operative care să conducă la monitorizarea şi destructurarea grupării infracţionale Măraru. În cadrul acestor activităţi, deşi am avut protecţia legală de a nu fi deconspirat, anumite informaţii au fost divulgate grupării de crimă organizată prin intermediul comisarului-şef Şoric Vasea Aurelian” !!!

“ … pe o vilă”!

În raportul înaintat ministrului Blaga, Nechita susţine că preţul pentru care a fost vîndut temuţilor interlopi pe care îi ancheta a fost o vilă oferită de liderul grupării mafiote şefului IPJ Neamţ, cei doi fiind acum vecini. Afirmaţia este susţinută cu fotografii şi date de identitate care dovedesc “întîmplarea”. Mai mult, “în baza relaţiilor de prietenie stabilite , şeful meu şi-a construit ulterior o casă pe terenul şi în vecinătatea infractorului Măraru Gheorghe. În contextul acestei relaţii de interes material, a dezvăluit interlopului respectiv că eu am avut calitatea de ofiţer desemnat cu supravegherea şi monitorizarea clanului interlop”.

“Sete de răzbunare”

În aceste zile, Corpurile de Control – uf, iar era să scriu de balet! – ale IGPR şi MI au descins la Neamţ, acolo unde anchetele se ţin lanţ. La rîndul său, comisarul Nechita este băgat în cercetări disciplinare non – stop, ofiţerul susţinînd că superiorii acţionează la ordinul interlopilor.“ Sancţiunile date împotriva mea au fost infirmate de forurile superioare. Dar presiunea creşte pe zi ce trece… ”Alertat de “zvonul” că şefii IPJ Neamţ ar beneficia de “protecţia” chestorului Fătuloiu, comisarul Nechita a cerut intervenţia premierului şi a ministrului de Interne : ”Scopul lui Şoric este acela de a-mi distruge efectiv cariera pentru a servi interesului de răzbunare al clanului Măraru. Pînă la numirea sa în funcţie am avut doar calificative FB, am primit premii şi solde de merit, am fost avansat înainte de termen. Totul pînă ce am deranjat acest clan…” Concomitent, Poliţia Română a declanşat cea mai amplă campanie de atragere a tinerilor capabili în rîndurile sale. Dar, pînă la lămurirea unor astfel de cazuri, greu de crezut că va avea succesul scontat…

 

National – 2009

 

 

 

Marea avansare a dalmatienilor lui Blaga


O parte din cei avansati au fost respinsi, recent, tot de Traian Basescu * Vasile Blaga a trimis propunerea pe 28 noiembrie, la o zi dupa ce a fost suspendat de Curtea de Apel * Decretul a fost semnat de Basescu pe 30 noiembrie, in cunostinta de cauza * Numai un ministru plin putea semna propunerea de avansare a chestorilor

Presa a remarcat ca de Ziua Nationala a Romaniei, presedintele Traian Basescu a semnat decretele de inaintare in grad a nu mai putin de 31 de ofiteri superiori (16 comisari sefi si 15 chestori) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Ceea ce nu s-a spus e ca acest fapt reprezinta cea mai mare avansare din istoria acestei institutii. Practic, la propunerea ministrului interimar (suspendat din functie conform sentintei Curtii de Apel Bucuresti) Vasile Blaga au fost avansati mai multi chestori controversati dar si toti cei care sunt la butoanele ministerului, Jandarmeriei si Politiei Romane.

Surse din cadrul Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din MAI au precizat ca aceste avansari reprezinta o recompensa simbolica pentru cei care au pus si vor pune umarul la castigarea alegerilor prezidentiale de catre Traian Basescu. “Secretarul de stat Dan Valentin Fatuloiu si sefii Politiei si Jandarmeriei Romane, chestorii Petre Toba si Olimpiodor Antonescu sunt cei care au condus operatiunile din 22 noiembrie si tot ei vor face cartile si pe 6 decembrie. Unele propuneri de avansare au fost facute in urma cu doi sau chiar trei ani, dar de fiecare data au fost respinse de seful statului. Au fost avansati si o serie de ofiteri superiori adusi de la pensie in urma cu doua-trei luni dar si foarte multi comisari din strucuturile centrale si teritoriale de la  Evidenta Populatiei si Directia de Pasapoarte. Cine nu a fost de acord sa puna umarul la alegeri a fost imediat pensionat sau trecut pe linie moarta din dispozitia lui Fatuloiu sau Toba” au mai precizat surse din DGIP si MAI.


Dalmatienii lui Blaga din minister


La popunerea “buldogului” Vasile Blaga au fost avansati o serie de chestori patati care au fost sanctionati si retrogradati in trecut pentru “management defectuos, slaba pregatire profesionala si implicarea in afaceri controversate”.

Capul de lista al dalmatinilor din MAI avansati de Blaga este seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica, secretarul de stat - chestorul Dan Fatuloiu care a fost debarcat in 2007 din fruntea Politiei Romane pentru "Afacerea Logan", cand a incercat sa achizitioneze sute de autoturisme de acest tip la preturi astronomice de 60 -70 000 de euro. Dan Fatuloiu a mai fost trimis la plimbare si in 2001 de la sefia Politiei Capitalei pentru “cresterea infractionalitatii si favorizarea activitatii mai multor clanuri de interlopi”.
Al doilea mare dalmatian avansat la propunerea lui Blaga este sefului Departamentului Shenghen, secretarul de stat Marian Tutilescu care in urma cu cateva luni a fost demis pentru “management defectuos” din fruntea Politiei Capitalei ca urmare a scandalului BGS-Mall Platza.

Ca sa fie sigur ca nu va misca in front, Vasile Blaga a mai dat cate un grad la cei care conduc structurile cheie din minister, printre care se numara:

- Alexe Irina –secretar de stat pentru Relatia cu Parlamentul si Afaceri Europene;
- Baci Constantin-Cristian -secretar general al MAI;
- Pop Stefan-Zaharie –director general al Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna (fosta 0215);
- Popa Liviu- director general al Directiei Generale Anticoruptie;
- Chesnoiu Niculae- director general al Directiei Financiare Generale
- Calarasu Ilie-director adjunct al Directiei Financiare Generale;
- Patrascu Adrian – director general al Directiei Resurse Umane;
- Vladulescu Aurel- director general al Directiei Generale Control si Audit Intern
- Tudor Danut si Romanica Adrian - directori adjuncti ai Directiei Generale Management Operational, condusa de catre “Vulpea” din MAI -Virgil Ardelean;
- Vlasceanu Venceron- seful Directiei Medicale;

Finul lui Toma Zaharia avansat de Basescu


De pe lista celor avansati de Traian Basescu nu puteau lipsi seful Politiei Romane - Petre Toba si cel al Jandarmeriei – Olimpiodor Andreescu. Trebuie precizat ca Petre Toba a fost pus pe aceasta functie de catre oportunistul ministru Gabriel Oprea care a trecut de la PSD la PDL si totodata este primul sef al Politiei Romane care nu este ofiter de cariera, el fiind subinginer de drumuri. In plus, Toba este finul controversatului general Toma Zaharia.

Este de subliniat faptul ca Olimpiodor Andreescu a fost numit in fruntea Jandarmeriei Romane in urma cu cateva luni de Vasile Blaga si acum a si fost avansat.

Printre avansati de catre Traian Basescu se numara si seful Politiei Capitalei, chestorul Florin Lucian Guran care in urma cu cateva luni a fost sanctionat pentru scandalul BGS - Mall Platza dar si prietenul si adjunctul lui Petre Toba la IGPR, chestorul Dumitru Parvu.


Pretul tradarii


Cel mai bine a descris modul cum s-au facut avansarile de Ziua Nationala la Ministerul de Interne este fostul adjunct al Departamentului de Ordine si Siguranta Publica condus de Dan Fatuloiu, chestorul Doru Dumitrescu care a fost pensionat desi se afla in concediu medical: „Pai daca dupa doua luni unii sunt si promovati in functii, sunt si avansati... Meritele nu le cunosc, nu sunt... desi ii cunosc pe oameni. Poate doi, trei ar fi meritat sa le aiba. Dar restul, v-am spus. Restul e pretul tradarii. Si v-am spus ce tradare. Tradarea fata de profesia de politist. Pentru ca e o meserie nobila”, a explicat  chestorul Doru Dumitrescu in urma cu cateva zile la un post de televiziune modul cum au fost ridicate in grad o serie de personaje controversate.


“S-a format o gasca, ea raspunde unor comenzi politice”


Despre pensionarile fortate si trecerea pe linie moarta a unor politisti cu functii de raspundere, chestorul Doru Dumitrescu a declarat foarte ferm: “Miza acestor pensionari pe burta este aceea ca nu raspunzi comenzilor. S-a format o gasca la conducerea ministerului care raspunde unor comenzi politice si, pe sleau asa, alegerile sunt…Deci, de la inceput, de cand au venit, dupa doua trei zile au inceput presiunile asupra sefilor. Nu se pune problema numai de secretari de stat. La aia nu se punea problema. E vorba de directorii generali, de directori. Astfel ca au inceput sa faca presiuni sa-si dea demisia, sa accepte alte functii. Bineinteles ca a incercat si cu mine aceasta chestiune. Mi-a oferit o functie onorabila, chipurile, pe care n-am acceptat-o pentru ca nu aveam cum sa accept asa ceva. S-au simtit jigniti ca nu accept sa lucrez in echipa cu ei si au inceput presiuni. Deci, asta s-a facut asupra tuturor. A mai ramas doi, trei in minister... De exemplu, i se cerea, deci direct: iti dai demisia incepand cu ziua de astazi sau vei fi pus la dispozitie! Si s-au facut presiuni tot asa, de maniera asta, pana cand au cedat oamenii. Ziceau: domne ce am ajuns in ministerul asta? Ce se intampla in ministerul asta? Ei spera ca prin intimidarea tuturor sefilor… Deci, acea intimidare se face in doua feluri: la nivel central, chipurile in aparenta toate ordinele sunt corecte, totul se deruleaza in mod normal fara sa incalce regulile, in schimb se exercita presiuni pe plan local asupra oamenilor, sunt amenintati in toate felurile. Nu mai stiu ce sa faca acesti oameni ca nu cumva sa greseasca fata de un membru PD sau de un prieten al astora. Ii deranjeaza fantastic”, a mai precizat chestorul Doru Dumitrescu.


Oficial, de alegeri se ocupa Mihai Capra


Ministrul interimar al administratiei si internelor, Vasile Blaga, si-a delegat toate atributiile de la MAI, de organizarea turului doi al alegerilor prezidentiale urmand sa se ocupe secretarul de stat Mihai Capra. Secretarului de stat Mihai Capra i-au fost delegate toate atributiile legate de buna organizare a alegerilor prezidentiale. De asemenea, secretarii de stat Dan-Valentin Fatuloiu si Marian Tutilescu coordoneaza activitatile pe domeniul ordinii si sigurantei publice, respectiv Departamentul Schengen si relatii internationale, iar secretarul de stat Irina Alexa se ocupa de relatiile institutionale ale MAI. Secretarii de stat Marius Tiberiu Martinescu si Liviu Gradinaru au în coordonare componentele privind reforma administratiei publice locale si relatia cu comunitatile locale, se mai arata in comunicatul MAI.
Evident, cu toate aceste delegari nu inseamna ca Vasile Blaga nu va conduce din umbra tot ceea ce inseamna acest mecanism electoral, existand pe deplin suspiciunea unor fraude electorale.

Controversa avansarilor


Ministrul interimar Vasile Blaga a fost suspendat din functie prin decizia Curtii de Apel Bucuresti din 27 noiembrie. Ordinul de avansare a sefimii MAI a fost semnat de Traian Basescu in 30 noiembrie 2009. Propunerea de avansare a fost inaintata presedintelui in 28 noiembrie. Deci, a doua zi, dupa ce Vasile Blaga a fost suspendat de Curtea de Apel printr-o sentinta executorie, cu punere in aplicare imediata. Ca atare, Blaga nu mai avea dreptul sa semneze si sa trimita la Presedintie propunerea, iar Traian Basescu, in cunostiinta de cauza in ceea ce priveste suspendarea ministrului interimar nu trebuia s-o semneze, ci sa o retrimita la MAI. Cum de la MAI numai ministrul poate sa faca o asemenea propunere de avansare a unor chestori, iar cum ministerul nu mai avea ministru in functie, propunerea urma sa astepte numirea oficiala a unui nou ministru, sau derularea in continuare a procesului - decizia Curtii fiind recurabila - sentinta Inaltei Curti. Din punct de vedere procedural, aceste inaintari in grad sunt ilegale.

 

Agentia.org – aprilie 2009

 

 

 

Supergarcea

 

În ciuda faptului că Poliţia Română este consiliată de MI5, FBI, Scotland Yard şi multe alte instituţii celebre, n-o să ajungă niciodată mai mult decât este. Pentru că „sticleţii“ în devenire nu sunt pregătiţi cum trebuie în şcoală, singurul curs la care prezenţa este obligatorie este cel de luat şpagă, iar performanţele de care sunt capabili ne-au fost demonstrante fără putinţă de tăgadă. Specialiştii de la Arme, Exploziv şi Substanţe Toxce s-au deplasat la o „acţiune“ în şlapi, bermude şi „înarmaţi“ cu o serigă şi sticle de plastic. Obiectivul: colectarea a şapte kilograme de mercur, împrăştiat pe o stradă din Capitală. Poliţiştii din România nu ar fi capabili să protejeze populaţia ţării în cazul unui atac terorist cu substanţe toxice. Şeful Poliţiei Române, chestorul Dan Fătuloiu, n-a fost capabil să ne spună care este diferenţa între modul în care ar trebui să acţioneze un „sectorist“ faţă de un „specialist“, şi ne-a trimis la un subaltern. Ministrul Internelor şi Reformei Administrative a cerut timp să se intereseze despre acest caz, după care nu a mai răspuns la telefon. Prin modul în care au reacţionat „capii“ MIRA ne-a fost confirmată teoria conform căreia, dacă România va fi victima unui atac terorist cu substanţe toxice, cetăţenii trebuie să se îndrepte uşor către cimitir. Nu de alta, dar MIRA nu ştie, nu vede şi nu face nimic. ATAC solicită demisia de onoare a ministrului David, care, în afară de faptul că şi-a reglat politic conturile în MIRA, nu a fost capabil să facă absolut nimic pentru minister.

Poliţiştii de la Secţia 20 Poliţie au fost anunţaţi ieri cu privire la existenţa a şapte kilograme de mercur, aflate în posesia unor necunoscuţi, pe strada Fabricii. Sectoriştii patrulau, în momentul sesizării, cu maşina din dotare. Oamenii legii s-au deplasat imediat la faţa locului şi au văzut două persoane care strângeau o substanţă de culoare argintie într-o sticlă de plastic. La vederea organelor, cei doi indivizi au luat-o la fugă şi s-au făcut pierduţi printre străduţe. Imediat, cei doi sectorişti care au descoperit substanţa au anunţat prin staţie că în zona Drumul Taberei au descoperit o substanţă care, la prima vedere, pare mercur.

Dacă sectoriştii au acţionat ca la carte, nu acelaşi lucru se poate spune despre „specialiştii“ care au ajuns la faţa locului. Astfel, singurul om „disponibil“ duminica, la ora prânzului, a fost subcomisarul Mihai Varabiev din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Disponibil este impropriu spus, deoarece până şi acest specialist era în ziua liberă. Cu toate acestea, omul a ajuns destul de repede la locul incidentului. Îmbrăcat în bermude şi cu sandale în picioare, Varabiev a avut mari probleme în a strânge mercurul de pe jos. Ingenios, omul a luat o seringă de la soţia sa care este asistentă, cu care a colectat substanţa toxică. Deşi trebuia să evacueze zona şi să asigure perimetrul, subcomisarul a permis accesul tuturor curioşilor. Ba mai mult, a primit o sticlă de plastic de la un gură-cască pentru a strânge mercurul. Cât despre pericolul la care au fost supuşi curioşii, oamenii legii, fie ei şi „specialişti“, nu pot să spună prea multe. Asta, în ciuda sutelor de milioane de euro care au fost daţe din bugetul de stat pentru a „dota“ Poliţia Română la standarde europene.

Mercur strâns cu seringa


„Specialistul“ Varabiev a omis un mic amănunt atunci când a folosit o seringă pentru a strânge mercurul: această substanţă poate fi colectată doar cu un fir de cupru înmuiat în acid azotic. Asta, după ce întreaga cantitate de mercur este acoperită de sulf, pentru a nu se evapora. „Specialistul“ a renunţat însă la orice metodă pe care probabil că a învăţat-o la „cursurile de specializare“ şi a încercat s-o dreagă, ca nu cumva să-şi deranjeze superiorii, că era duminică. După mai bine de jumătate de oră în care a dat dovadă de tot „profesionalismul“, Varabiev a primit, în sfârşit, o mână de ajutor. Nu de la alţi colegi specialiş ti, cum ar fi fost de aşteptat, ci de la doi pompieri. Sigur, „uneltele“ de lucru pentru a strânge mercurul au fost aceleaşi. Cu toate eforturile, Varabiev şi cei doi pompieri au reuşit să strângă aproximativ 2 kg din substanţa toxică.


Trei kilograme de mercur au ajuns în apă


Primele două kilograme de mercur strânse au fost puse de către poliţist într-o sticlă. După care, oamenii au încercat să adune de pe mijlocul trotuarului restul de cinci kilograme. Numai că, ghinion, sticla de jumătate de litru în care se aflau cele două kilograme de mercur s-a răsturnat într-o „groapă comunală“ din apropiere. Martorii de la faţa locului ne-au declarat că, în momentul în care sticla a căzut în groapă, era pe jumătate plină, ceea ce înseamnă că au fost deversate aproximativ 3,5 kilograme din substanţa toxică. Intrigaţi de nenorocul care s-a abătut asupra lor, subcomisarul Varabiev şi subalternul său s-au hotă rât să continue strângerea mercurului aflat pe trotuar şi au lăsat baltă pentru moment mercurul care căzuse în groapă.


Reporterii ATAC au colectat mercur alături de poliţişti

 

Sosiţi la faţa locului destul de repede de la producerea incidentului, reporterii ATAC i-au găsit pe cei doi poliţişti şi pe pompierii care strângeau încă de zor, în sticle de plastic şi cu seringi medicale, substanţa periculoasă. Mercurul era împrăş tiat pe toată suprafaţa din dreptul blocului 15 D de pe strada Fabricii numărul 2 B-A. În loc să urmeze procedurile de rigoare şi să nu permită nimănui accesul în perimetrul în care exista mercur, oamenii legii s-au declarat „bucuroşi de ajutor“ şi ne-au dat un echipament „special“ pentru a-i ajuta să strângă substanţa. Fotoreporterul ziarului nostru le-a făcut cadou oamenilor legii o măturică folosită pentru curăţ area obiectivului. Mulţumiţi că veniseră „ajutoare“, cei doi colectori de mercur s-au hotărât să se ocupe şi de substanţa care a căzut în groapă. Astfel, ei au cerut din nou ajutorul oamenilor aflaţi în preajmă şi au făcut rost de încă o sticlă de plastic de jumătate.
Numai că oamenii legii au avut o problemă în momentul în care au trebuit să decidă cine anume va intra în groapă pentru a aduna mercurul. Într-un final, probabil deoarece era mai mic în grad, subalternul lui Varabiev a fost cel desemnat să se ducă. Acesta a luat, la rându-i, un ajutor, unul dintre pompierii militari, care, din fericire, avea cizme de cauciuc. Acesta din urmă, înarmat cu cizme de cauciuc, şi-a făcut loc printre gunoaie, s-a aşezat pe vine şi, tacticos, a încercat să strângă fiecare firicel de mercur rămas. Purtătorul de cuvânt al DGPMB, Christian Ciocan, a declarat că „subcomisarul se afla împreună cu familia în timpul liber, iar în momentul în care a fost sesizat s-a deplasat de urgenţă la faţa locului pentru a asigura perimetrul şi a colecta mercurul. De precizat este faptul că subcomisarul Varabiev Mihai, deoarece se află în cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice, avea toate cunoştinţele necesare pentru a rezolva situaţia“.


Fătuloiu nu ştie ce înseamnă să fii poliţist. Şi nici nu vrea să afle

După incidentul din buricul Capitalei reporterii ATAC au încercat să afle mai multe informaţii despre modul în care ar trebui să acţioneze un poliţist specializat. Contactat telefonic, şeful IGPR, chestorul Dan Valentin Fătuloiu, a fost întrebat care este diferenţa dintre un sectorist şi un poliţist specializat. Astfel, mai marele IGPR a spus că este întrebat despre un lucru pe care nu îl cunoaşte. Probabil că nici nu mai este interesat să îl cunoască, motiv pentru care ne-a trimis la Poliţia Capitalei. Încercând să scape de întrebările incomode, şeful IGPR a sugerat o convorbire cu Petre Tobă, directorul general adjunct al Poliţiei Capitalei. Contactat telefonic, acesta din urmă, întrebat şi el care este diferenţa dintre un sectorist şi un poliţist din cadrul SAEST, a răspuns: „Sectoristul nu mai există, acesta schimbându- se în poliţist de proximitate şi în patrule pedestre“. Prin urmare, este mai mult decât evident, faptul că şeful IGP habar nu avea de desfiinţarea sectoriştilor.

Referitor la poliţiştii specializaţi, Tobă a explicat faptul că aceştia sunt „poliţişti special pregătiţi pe linii de muncă“. Nu se ştie pe care linie şi mai ales despre ce muncă vorbea Tobă, deoarece tocmai v-am prezentat modul de acţiune al specialiş tilor SAEST.


David, afară!


Pentru că nici şeful Poliţei Române nu a fost capabil să ne lămurească cu privire la metodele în care trebuie să acţioneze specialiştii în astfel de situaţii, am încercat să luăm un punct de vedere oficial al ministrului Internelor şi Reformei Administrative, Cristian David. Ministrul ne-a cerut la telefon un timp pentru a se informa, sus- ţinând că nu ştie despre ce incident vorbim şi cu atât mai mult, nu ştie cum s-a ac- ţionat în acest caz. Probabil că, între timp, David ori a aflat cum şi-au făcut treaba subalternii săi şi nu mai avea nimic de comentat, ori a rămas fără baterie la telefon. Asta, deoarece după ce am acceptat să îl sunăm „în câteva minute“, ministrul nu a mai răspuns la telefon. Modul jalnic în care oamenii legii au acţionat în stradă, dar mai ales, modalitatea prin care mai marii lor s-au ascuns de mass-media, naşte o întrebare: ce s-ar întâmpla dacă mâine Româ- nia ar fi victima unui atac terorist cu substanţ e toxice? Dacă ar fi după şefii MIRA, nimic. Populaţia ar fi nevoită să se îndrepte către cimitir. Probabil că doar în acest caz, poliţiştii ar „dirija circulaţia“ şi ar fluidiza traficul. Pentru că, în rest, tocmai v-am prezentat modul în care înţeleg să îşi facă treaba. Şi mai grav, în ceea ce priveşte Bucureş tiul, este că, în ciuda zecilor de autoturisme date de MIRA pentru ca echipaje de poliţie să patruleze, traficanţii de mercur acţionează în plină zi. Fără să fie deranjaţi de bravii poliţişti. În concluzie, este limpede că David, prin reglarea de conturi de săptămâna trecută a reuşit să scape MIRA de un incompetent. Dar a mai rămas unul!

 

Atac la Persoana  - 2007

 

 

 

Legea Poliţiei locale ar putea sta în Parlament şi patru ani, în ritmul de lucru al Legislativului

Legea Poliţiei locale va fi finalizată până la 1 noiembrie şi trimisă spre dezbatere în Parlament, s-a convenit, ieri, la Cluj-Napoca, în cadrul unei întâlniri a ministrului Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a şefului Poliţiei Române, chestorul Dan Fătuloiu, cu primarii din Cluj-Napoca, Piteşti, Oradea, Bacău, Ploieşti, Alba Iulia, Baia Mare şi Târgu Mureş, precum şi cu comandanţii câtorva IPJ. Legea Poliţiei Comunitare, aplicată în câteva oraşe, va fi completată, pentru înfiinţarea Poliţiei locale, ale cărei principale atribuţii vor fi în domeniul asigurării ordinii publice, a vegherii la respectarea legislaţiei de mediu, a celei legate de urbanism, dar şi activităţi de pază.Urmează ca 1.200 de poliţişti de la Ordine Publică să fie transferaţi în subordinea primarilor, însă aici există o chestiune financiară greu de surmontat. Dacă un poliţist comunitar, fost gardian public, costă pe an 150 de milioane de lei, unul „adevărat” este mai scump cu 100 de milioane şi s-a pus întrebarea cine va suporta diferenţa. S-a convenit ca, până la găsirea resursei bugetare, diferenţa să nu fie suportată de consiliile locale, deoarece nu au de unde. Urmează să se vadă dacă legea se poate modifica astfel încât din cota din impozitul pe venitul global să se poată folosi 60, 65 la sută, de la 46, cum a propus primarul Piteştiului. O altă problemă a fost ridicată de primarul din Alba Iulia, care a cerut ca, atâta timp cât gardienii publici puteau folosi armament letal, să poată şi poliţiştii locali să o facă. Vasile Blaga şi Dan Fătuloiu au apreciat că acest lucru se va putea în compartimentele ce se vor ocupa de ordinea publică. Propunerile tuturor vor fi centralizate, pentru ca la finele lui octombrie, legea să poată fi trimisă în Parlament. Primarul Clujului ar fi vrut o altă variantă de promovare a legii. „Dacă merge să stea patru ani în Parlament, în ritmul în care se lucrează acuma, există un risc”, a afirmat el.

 

Gandul – 2005

 

 

 

Raport cu chipiu

 

Lupte pentru şefie, meciuri interne, concursuri cu câştigători anunţaţi, demiteri în afara legii, zeci de angajări, deficit de personal, zeci de ofiţeri ieşiţi la pensie, promovări spectaculoase, foi de avere cu imobile impresionante, conferinţe de presă cu ziarişti pe post de spectatori, poliţişti acuzaţi de corupţie, “comisari motorină”. Acestea sunt doar câteva din expresiile care au caracterizat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Maramureş în 2005.

Am fi vrut să vorbim despre sute de dosare de corupţie finalizate sau câţiva baroni locali trimişi în judecată. Nu a fost cazul. Pentru că angajaţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş (IJP) au multe preocupări. La sfârşitul unui an calendaristic atât de bogat, vom puncta câteva momente cheie.
După schimbarea politică din toamna anului trecut, a devenit elocvent faptul că scaunul lui Anton Breban, şef al IJP Maramureş la acea dată, nu mai era la fel de sigur. În primăvara acestui an, în urma presiunilor de la centru, Breban şi-a dat demisia. Aşa a început bătălia pentru ocuparea postului de inspector şef, care s-a dat în trei: Liviu Tăut, Ioan Isac şi Augustin Bărbos. Diferenţa s-a făcut la sutimi, iar câştigător a fost declarat comisarul şef Ioan Isac. S-a vorbit la acea vreme despre faptul că Isac a fost coleg de facultate cu Dan Fătuloiu, şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române. Isac a fost numit inspector şef şi, la scurt timp, a cerut conducerii de la Bucureşti un control. Au fost verificaţi Augustin Bărbos (şef Serviciu Investigarea Fraudelor al IJP) şi Viorica Marincaş (prim locţiitor al lui Isac). Verificarea celor doi nu a părut întâmplătoare, aceştia nefiind agreaţi de noua conducere. Rezultatul a fost demiterea lui Marincaş, cu „cântec”, pentru că aceasta i-a fost comunicată lui Marincaş la o săptămână după demitere. Practic, într-o zi de luni, i s-a spus că începând cu lunea anterioară, ea nu mai este adjunct. Actul a fost semnat de Fătuloiu.


“Vâna” lui Isac


După cele două schimbări majore, au început meciurile la nivel mai mic. Unii au început să se viseze şefi de birou, şefii de birou s-au văzut şefi de servicii, iar ultimii au sperat să ajungă adjuncţi ai lui Isac. Numai că pentru postul de prim locţiitor al şefului inspectoratului cărţile erau deja făcute. La concursul din toamnă, pentru funcţia respectivă au candidat Florin Maxim (adjunct al Poliţiei Municipiului Baia Mare) şi Liviu Ivan (şeful Poliţiei Baia Sprie). Deşi, iniţial, concursul a fost câştigat de Ivan, pe post a fost numit Maxim. Un Maxim care trebuia să facă o echipă omogenă cu Isac. Totuşi, la câteva luni de la numire, echipa întârzie să-şi arate calităţile, ba, mai mult, se dovedeşte a fi un soi de mezalianţă, în care Isac va trebui să cedeze în faţa lui Maxim. Fostul adjunct al Municipiului, beneficiind de un suport mai mare din partea subordonaţilor, continuă să-şi extindă influenţa, umbrindu-l pe Isac. Cât despre ultimul, se spune, la fel ca după numire, că a fost un bun profesionist şi un poliţist care şi-a cunoscut meseria, dar că nu are “vână” pentru a conduce Inspectoratul.


Lupta de la Municipiu


Finalul de an a fost marcat de alte schimbări interesante în funcţiile de conducere. Comisarul şef Grigore Pampa, şeful Poliţiei Municipiului Baia Mare, şi-a dat demisia (la “insistenţele” şefilor), iar locul i-a fost luat de comisarul şef Ioan Todoran, care până în primăvara acestui an fusese şeful de la “paşapoarte”. După plecarea lui Maxim, locul acestuia a fost luat de Viorica Marincaş, după ce postul fusese vizat şi de Ioan Tohătan (şef Birou Judiciar la Municipiu). Că tot ne-am amintit de Tohătan, după ce şi-a depus actele pentru funcţiile de comandant şi adjunct la Municipiu, a fost sfătuit de conducerea IJP să iasă urgent la pensie, până o mai poate face onorabil, el aflându-se de mai mult timp în vizorul SRI. Ca un subaltern model, Tohătan s-a grăbit să-şi depută raportul de pensionare, poate, poate o scăpa de cazul “chinezul”. Un alt post solicitat a fost acela de şef al Serviciului Poliţiei Rutiere al IJP, unde au concurat comisarul şer Anton Breban şi subcomisarul Nicolae Bârsăuan. Însă niciunul dintre cei doi nu a fost agreeat de conducerea de la Bucureşti şi concursul s-a reluat, fiind câştigat de inspectorul principal Dorin Gherman, iar Bârsăuan a ajuns şeful Biroului Poliţiei Rutiere din cadrul Municipiului Baia Mare. În final, Breban s-a ales cu funcţia de şef al Serviciului de Cercetări Penale al IJP, după o înţelegere cu contracandidatul său, Ioan Todoran: Breban să fie şef de serviciu, iar Todoran şef la Municipiu. Şi aşa a fost.

Şeful popotei


Mai vechea noastră cunoştinţă, subcomisarul Romeo Danciu, care se visa adjunct la Municipiu sau Judeţ, a ajuns şef Serviciu Logistică, în locul lui Gheorghe Dârle. Un loc nu tocmai rău, având în vedere că Danciu se va ocupa de popotă, echipamente, materiale de construcţii, birotică şi licitaţiile aferente achiziţionarii acestora. La fix!

La Biroul de Ordine Publică al Municipiului, subcomisarul Ioan Marchiş, omul trimis după o “găleată de curent”, a fost schimbat cu subcomisarul Sorin Raţ. Iar la Judeţ, Serviciul de Pază şi Ordine este condus acum de inspectorul principal Marius Velea, singurul care a terminat studiile necesare unui ofiţer, dar a primit diploma de plutonier ajutant. Nu râdeţi!, se mai întâmplă. Dacă tot vorbin de schimbări, hai să vedem şi câteva pozitive. Un alt “prieten” al GAZETEI, Dan Ioan, şeful Biroului Cercetări Penale la Municipiu, s-a pensionat, locul său fiind luat de inspectorul Florin Topan, un tânăr ofiţer de perspectivă. Iar Liviu Tăut, fost şef la Serviciul de Ordine Publică a fost promovat în funcţia de şef al IJP Satu Mare.
Vom încheia acest periplu poliţienesc amintindu-ne că şi în teritoriu s-au făcut rotiri de cadre. Ioan Timiş, şeful Poliţiei Vişeu a urcat la Borşa, ca şef, locul său fiind luat de Ioan Năsui. La Sighet, adjunct a devenit comisarul Dinu Suciu, iar la Seini, şef este subcomisarul Marian Dumitru. Dacă sfârşitul de an a fost caracterizat de numeroase angajări, începutul lui 2006 nu poate fi altfel, având în vedere zecile de posturi care aşteaptă a fi ocupate. Sperăm într-un an mai bun pentru poliţiştii noştri şi dosare rezolvate într-un ritm mai alert, mai aproape de normalitate.


Isac şi presa


Deşi a pozat într-un om cu deschidere faţă de mass-media, Ioan Isac nu a reuşit, încă, să convingă presa că e un om al dialogului. Atât conferinţa de presă organizată după numirea în funcţie (la care au participat şi şefii de servicii şi birouri), cât şi raportul de activitate pe anul 2005 s-au materializat în spiciuri plictisitoare ale şefului IJP, jurnaliştii fiind văduviţi de adresarea de întrebări. În concluzie, mulţi au părăsit sala înainte de finalul programului. Mai mult, nu am înţeles nici acum ce înseamnă “persoane aflate în atenţia poliţiei”.


Comisarul cercetat penal


La jumătatea lunii decembrie 2005, comisarul şef Remus Şpan a fost demis de ministrul Vasile Blaga din funcţia de director adjunct al Direcţiei Generale Anticorupţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. El a fost suspectat că ar fi intervenit pe lângă procurori, făcând lobby în favoarea unor poliţişti cercetaţi pentru comiterea de infracţiuni. Potrivit declaraţiilor fostului prefect de Satu Mare, Valer Marian, Şpan este cercetat de Parchetul Tribunalului Satu Mare şi SRI Satu Mare pentru acte de corupţie ce privesc perceperea de “taxe de protecţie” pentru traficanţi de maşini şi persoane. Remus Şpan şi-a început cariera ca şef al Poliţiei Rutiere Baia Mare, iar apoi şef al Poliţiei Baia Sprie. A fost promovat şef al Serviciului de Informaţii al MAI Maramureş, iar apoi pe funcţia similară în Satu Mare. În 2003, Şpan a fost numit Şeful Poliţiei Judiciare a PNA, iar din martie 2005 a ocupat funcţia pe care tocmai a părăsit-o. A intrat în vizorul presei, fiind acuzat de relaţii cu lumea interlopă.

Gazeta de Maramures – 2005

 

 

 

EurMonitor Guvernare: Politia decapitata

 

Primul-ministru, Calin Popescu-Tariceanu, a semnat ieri inlocuirea din functia de secretar de stat la Ministerul de Interne a lui Toma Zaharia si a sefului politiei romane, Dumitru Sorescu.

Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a fost zguduit din temelii, ieri, dupa ce secretarul de stat, chestorul principal  Zaharia Toma, si chestorul principal Dumitru Sorescu, seful politiei, au fost schimbati din functie, prin decizia premierului Calin Popescu-Tariceanu. De numele primului, om de casa al lui Adrian Nastase,  s-au legat mai multe scandaluri de presa, cel mai important fiind celebrul dosar "Sintofarm", privind traficul de heroina.

Declaratia prin care presedintele Traian Basescu anunta, acum 10 zile, schimbari rasunatoare la virful Ministerului de Interne, a fost confirmata, ieri, printr-o hotarire a premierului Calin Popescu Tariceanu. Astfel, chestorul principal Zaharia Toma, om de incredere al fostului prim ministru, Adrian Nastase,  a carui longevitate in functie ii atrasese porecla de "T-zeu", a fost debarcat din functie, in locul sau fiind numit  chestorul Anghel Andreescu, fost sef al Centrului de Studii Post-universitare Bucuresti din cadrul ministerului. Acesta s-a facut cunoscut in 1999  cind, in calitate de sef al Jandarmeriei Romane, a reusit sa blocheze marsul minerilor lui Cozma spre Bucuresti, in celebra batalie de la Stoenesti. Atunci, Anghel Andreescu a fost numit in functie tocmai pentru gestionarea acestui moment de criza, in conditiile in care, la Costesti, predecesorul sau, generalul Stan Stingaciu, esuase lamentabil in fata minerilor.

 

Scandalurile in care a fost implicat Zaharia Toma

 

Botezat si "Generalul Heroina", Zaharia Toma a fost subiectul mai multor scandaluri, cel mai rasunator fiind cazul "SINTOFARM". Bomba a explodat in 1999, cind SRI a interceptat activitatea unui grup de traficanti care faceau afaceri cu precursori, adica substante folosite la prepararea heroinei. Preluata de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, ancheta a inclus si numele Ioanei Toma, sotia lui Zaharia Toma, directoare economica la fabrica de medicamente "SINTOFARM". Ulterior insa, in mod neasteptat, ancheta a fost stopata iar ofiterii care s-au ocupat de caz au fost mutati.
Toma Zaharia a aparut si in centrul afacerii EADS. Este vorba despre un contract fabulos incheiat fara licitatie de Ministerul de Interne, prin care firma germana EADS urmeaza sa securizeze frontierele Romaniei.

- Zaharia Toma mai este acuzat si de asociatiile de revolutionari ca, in timpul Revolutiei din1989, cind ocupa functia de sef al Sectiei 10 de politie, ar fi schingiuit mai multi oameni nevinovati. "Ne-a legat cu sirma. Am luat batai crunte", a declarat Doru Maries, seful organizatiei 21 Decembrie 1989.

- Numele lui Zaharia Toma a  fost rostit si de interlopul bucurestean Nutu Camataru, care s-a laudat ca generalul era un client fidel al restaurantului sau Calypso, unde, in schimbul unor "servicii" lua masa pe gratis.

 

Dumitru Sorescu, schimbat cu Dan Fatuloiu

 

Alaturi de Toma Zaharia isi face bagajele si chestorul principal Dumitru Sorescu, seful Inspectoratului General al Politiei. Potrivit rechizitoriului Revolutiei de la Timisoara, Dumitru Sorescu a facut parte, in decembrie 1989, din echipa care a preluat transportul celor 40 de cadavre ale victimelor represiunii si le-a dus la crematoriul din Bucuresti. Potrivit unor marturii din timpul anchetei, maiorul de atunci Dumitru Sorescu a facut parte din echipa care s-a ocupat de incinerarea si desertarea cenusei intr-o gura de canal. In locul lui Sorescu a fost numit chestorul Dan Fatuloiu, pina ieri adjunct al Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DGCCOA).

Generalul Dan Fatuloiu a fost demis de la sefia Politiei Capitalei, in 2000, la doar doua luni dupa  instalarea sa in functie. Anuntul oficial a fost facut intr-o conferinta de presa, chiar de catre Toma Zaharia, pe atunci prim adjunct al ministrului. Acesta a motivat atunci schimbarea prin aceea ca "dupa analizarea activitatii institutei, s-a ajuns la concluzia ca nu a reusit sa stapineasca fenomenul infractional".

 

Evenimentul zilei – 2004

 

 

 

UE ii trimite pe sefii IGP la munca de jos

Peste 20 de functii de conducere din cadrul Inspectoratului General al Politiei vor fi desfiintate de la jumatatea acestei luni. Printre ofiterii pusi pe liber se numara si adjunctii Directiilor de Investigatii Criminale, Investigare a Fraudelor si Supravegheri Operative si Flagrant, supranumita, pe scurt, „Filaj“.
In plus, sase sefi de Servicii si zece sefi de Birouri vor fi trimisi la munca de strada dupa ce functiile pe care le ocupau au fost sterse de pe statele de plata.

Aceste restructurari fac parte din programul de descentralizare al Politiei Romane, impus de Uniunea Europeana.
Anuntate inca de la investirea chestorului Dan Valentin Fatuloiu in functia de sef al Politiei Romane, restructurarile la nivelul IGPR vor intra in vigoare incepand de luni.

Aparatul central al IGPR va avea o noua structura, impartita pe trei paliere principale, respectiv Siguranta Publica, Investigarea Criminalitatii si Directia Generala de Combatere a Crimimei Organizate si Antidrog.
Sefii celor trei Directii vor putea lua decizii de capul lor, in mod independent, fara aprobarea chestorului Fatuloiu, ceea ce va conduce la descentralizarea sistemului si, drept urmare, la o circulatie mult mai rapida a dosarelor aflate in lucru.

In urma acestei restructurari au fost elimnate o functie de adjunct al directorului general, patru functii de director adjunct, sase functii de sef de Serviciu iar 16 Servicii si Birouri au fost desfiintate cu totul, lucratorii fiind redistribuiti catre alte structuri, in functie de pregatirea profesionala.
„Cine nu si-a putut depune dosarul de pensionare, a primit un post operativ in alta parte“, spun politistii.
O data cu asa-numita „responsabilizare a nivelelor inferioare“, Fatuloiu se va limita sa intermedieze comunicarea IGPR-ului cu aparatul central al Ministerului Administratiei si Internelor, cu SRI si cu SIE.
Dintre VIP-urile Politiei, au ramas fara posturi chestorul principal Marian Tutilescu, actualul sef al Politiei Capitalei, care ocupa inutil si o functie de director general adjunct la IGP, comisarul sef Vasile Utica, director adjunct al Directiei de Investigatii Criminale, comisarul-sef Marcel Isac, fost adjunct al Directiei de Investigare a Fraudelor si comisarul sef Virgil Zodie, fostul sefal Filajului.

Comisarul-sef Utica s-a invartit cel mai bine, acesta ocupand deja scaunul de sef al Inspectoratului Judetean de Politie Calarasi. La randul sau, comisarul-sef Isac a iesit la pensie, iar Zodie a fost trecut in operativ si trimis sa fotografieze din boscheti persoanele supravegheate de politie.
Acesta din urma a fost executat fara drept de apel dupa ce Fatuloiu a decis sa uneasca serviciile de filaj alte IGP cu cele ale Directiei de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DGCCOA), motivand ca „paralelismele din sistem trebuie desfiintate“.

Cum directorul geneneral al IGP provine din structura DGCCOA, Zodie nu a avut nici o sansa atunci cand s-a hotarat cine ramane si cine pleaca.

In ce priveste simplii functionari, seful Politiei a pustiit birourile Resurse Umane, Contabilitate, Logistica si ograzile Gospodariilor Agro-Zootehnice, urmand ca o mare parte din acesti oameni sa fie scosi in strada si pusi sa alerge dupa hoti.


Averea 2005

 

 

 

10.000 de euro pentru capul lui Adrian Porumboiu

Bani, bunuri sau servicii in valoare de 10.000 de euro a incasat fostul procuror Ioan Ciofu de la omul de afaceri Maricica Iovita pentru a fabrica un dosar impotriva fostului arbitru Adrian Porumboiu

"Romania libera" va prezinta, in exclusivitate, rechizitoriul dosarului Porumboiu, prin care fostul procuror Ioan Ciofu a fost deferit justitiei sub acuzatia de luare de mita.
Potrivit procurorilor DNA, 10.000 de euro a incasat fostul procuror Ioan Ciofu, de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) de la omul de afaceri Maricica Iovita pentru a fabrica, la comanda, un dosar impotriva fostului arbitru Adrian Porumboiu. Operatiunea de compromitere si trecere pe linie moarta a lui Porumboiu n-ar fi fost posibila daca dosarul nu era repartizat procurorului Ciofu si nu era dublat de o ancheta a Politiei. Acest lucru a fost posibil prin interventia unor persoane din afara sistemului la fostul prim-adjunct al PICCJ, Marcel Sampetru, si la seful IGP, Dan Fatuloiu. Unul dintre intermediari a fost ofiterul Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Procurorii DNA i-au citat doar ca martori pe Sampetru si pe Blaj, iar pe chestorul Fatuloiu nici nu l-au deranjat. Singurii trimisi in judecata in acest dosar sunt Ioan Ciofu si Maricica Iovita. Interceptarile telefonice ale convorbirilor dintre Ciofu si Iovita introduc noi termeni de argou infractional: Parchetul Inaltei Curti era botezat "spitalul", dosarul penal impotriva lui Porumboiu insemna "reteta", iar prim-adjunctul PICCJ, Marcel Sampetru, avea numele de cod "Profesorul" sau "doctorul spitalului".

Sampetru, sensibil la sugestiile unui "spion" military

Potrivit anchetatorilor de la DNA, la inceputul anului 2006, procurorul Ioan Ciofu, magistrat la PICCJ, a acceptat fara rezerve propunerea omului de afaceri Maricica Iovita de a-l "infunda" pe fostul arbitru Adrian Porumboiu. Motivul era rivalitatea in afaceri. Mai exact, Porumboiu deranja afacerile de morarit si panificatie derulate de Maricica Iovita in judetul Vaslui. De teama ca, mai devreme sau mai tarziu, Porumboiu ar putea afla cine i-a venit de hac, comanditara l-a expus, la vedere, pe un anume Danut Nastase. Cum Iovita si procurorul Ciofu se cunosteau dinainte, ei au cautat initial sa aranjeze lucrurile astfel incat o eventuala plangere facuta la PICCJ impotriva lui Porumboiu sa ajunga sa fie solutionata taman de Ciofu. Pentru acest lucru era insa nevoie de sustinerea sefilor ierarhici din PICCJ.

Accesul la conducerea Parchetului Inaltei Curti l-a intermediat ofiterului Doru Blaj, de la Directia de Siguranta Militara, o structura din cadrul Directiei Generale de Informatii a MApN. Impreuna cu Iovita, Danut Nastase s-a intalnit in data de 23 februarie 2006 cu ofiterul Blaj in parcarea din fata PICCJ. De aici au mers direct la prim-adjunctul Marcel Sampetru, caruia i s-a cerut sa spuna daca poate face ceva astfel incat "dosarul Porumboiu" sa-i fie repartizat procurorului Ciofu.

Fiindca raspunsul prim-adjunctului a fost afirmativ, Danut Nastase i-a si lasat acestuia o sesizare privind posibilele ilegalitati comise de Adrian Porumboiu. In loc sa intre in circuitul firesc, prin Registratura, sesizarea a primit din partea lui Sampetru rezolutia de a fi repartizata direct procurorului Ioan Ciofu. Cum intre Sampetru si Ciofu se interfera sefa de sectie Elena Iordache, aceasta a fost instruita sa respecte intocmai rezolutia. Exact cum era intelegerea, plangerea a ajuns, in aceeasi zi, la cine trebuie. La procurorul Ciofu.


Chestorul Fatuloiu, receptiv la ponturi

Din acest moment, asa-zisa ancheta a urmat intocmai indicatiile Maricicai Iovita. Cum insa mai era nevoie ca si alte institutii ale statului, precum IGP, sa urmeze linia trasata de procuror, Iovita a mai activat o relatie: Catalin Avram. Acesta le-a facilitat atat ei, cat si lui Danut Nastase o intrevedere cu seful IGP, generalul Dan Fatuloiu. La cateva zile distanta, ca prin minune, IGP - Serviciul de Investigare a Fraudelor - demara o ancheta cu tinta Porumboiu. Jocul cel mare a continuat, insa, sub comanda procurorului Ciofu. Efortul sau a fost rasplatit de comanditara: de-a lungul celor peste sase luni in care a avut in lucru "dosarul Porumboiu", magistratul Ioan Ciofu a fost recompensat de Maricica Iovita cu sume in bani, bunuri si servicii in valoare totala de 10.000 de euro. Colaborarea

Iovita-Ciofu s-a incheiat dupa ce, o data cu schimbarea legislatiei, procurorul a fost nevoit sa trimita dosarul Porumboiu catre DNA, la data de 11 septembrie 2006.


Cash, bilete de avion si polite de asigurare


Primii bani au fost primiti de procurorul Ciofu la data de 12 iulie 2006. Modest, acesta a luat 1.000 de euro pentru a achita cheltuielile generate de plecarea in Ungaria a sotiei si fiicei sale. Urmatoarea transa a venit in data de 31 iulie. Sotia lui Ciofu trebuia sa plece in China, asa ca procurorul i-a transmis Maricicai Iovita ca "o sa mai trebuiasca doua-trei de cheltuiala". Evident, era vorba de mii de euro. La data de 29 august a mai avut loc o tranzactie, in aceasta fiind folositi insa copiii

celor doi inculpati. Fiul Maricicai Iovita, Vlad, a trimis din Bucuresti in Iasi suma de 4.000 RON. La Iasi, Ciofu a intrat in posesia banilor prin intermediul fiului sau, Vlad Ciofu. Cum acesta nu stia care e suma, la ghiseu s-a produs

si o mica incurcatura. Situatia s-a rezolvat printr-un telefon. "Am uitat sa-ti spun! Deci, sunt patruzeci", i-a transmis tatal fiului. Prin intermediari sau direct, procurorul Ciofu a mai incasat - atat timp cat a avut in lucru pseudodosarul Porumboiu - si diferenta de bani pana la suma de 10.000 de euro. Parte din acestia au fost primiti sub forma de bilete de avion pe rutele Bucuresti-Budapesta, Bucuresti-Londra sau sub forma asigurarilor de sanatate

Negocieri cifrate


Desi prevazator - in intalnirile cu Iovita avea grija sa-si dezactiveze telefonul mobil prin scoaterea bateriei - procurorul Ciofu "a cazut" pe interceptarile colegilor de la DNA. Ca masura suplimentara de protectie, in discutiile telefonice procurorul si Iovita foloseau un limbaj codificat. Dosarul penal insemna "reteta", "doctorul" sau "profesorul" era Sampetru, iar sefa de sectie Elena Iordache, "asistenta-sefa".

30.07.2006, ora 21.54

Maricica Iovita: "Voiam sa vorbesc cu dumneavoastra… pentru maine, de cat e nevoie? …Cat anume ati rezolvat dumneavoastra? Una, doua, ca eu inteleg."
Ioan Ciofu: "Da, da, noi am rezolvat de patru si jumatate, da, da."
M.I.: "Din punctul dumneavoastra de vedere, cat ar fi mai bine? Una, doua, trei, cat ar fi bine?"
I.C.: "Doua, doua jumatate, no… de genul asta, da."
A doua zi Ciofu primea 2.500 de euro.

10.09.2006, ora 10.43

Ioan Ciofu: "…Vreau sa va spun ca s-a rezolvat. A cumparat medicamentele respective si s-a rezolvat in intregime. A reusit sa gaseasca toate medicamentele

de pe reteta." Cum Iovita era interesata daca dosarul poate fi declinat la DNA, procurorul Ciofu a fost nevoit sa explice mai bine. "Da, da. Sigur ca da! I-a dat trimitere medicul

, nu-i nici o problema",
i-a raspuns Ciofu, dand asigurari

ca seful sau, "doctorul" Sampetru, avizase declinarea de competenta a cazului catre DNA.

La scurt timp dupa arestare, procurorul Ioan Ciofu si omul de afaceri Maricica Iovita au fost eliberati, urmand a fi cercetati in stare de libertate sub acuzatiile de luare, respectiv, dare de mita. Procurorul Marcel Sampetru si ofiterul Doru Blaj au fost audiati ca martori impotriva lor nefiind formulate acuze penale

 

Romania Libera – 2007

 

 

 

EXCLUSIVITATE: Nou director la DRDP Bucureşti!!!

Surse din interiorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) susţin că noul şef al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Bucureşti este Paul Ogaru.
Fost director al Drumarg SA, societatea care administra drumurile judeţene din Argeş, Paul Ogaru deţine 50% din SC Adpol Media Consult SRL, firmă care se ocupă cu acordarea de consultaţii, îndrumare sau asistenţă operaţio­na­lă pentru firme şi servicii publice. Aceste activităţi cuprind relaţii şi comunicare cu publicul, proiectarea sistemului contabil, programe de eficientizare a acestuia şi proceduri de control a bugetului, asistenţă pentru firme şi servicii publice privind planificarea, organizarea eficienţa şi controlul, managementul informaţiei, consultanţă privind ma­na­gementul (conducerea) ex­ploa­taţiilor agricole (fermelor), acordată de către agronomi şi economişti specialişti în agricultură. Societatea asigură consultanţă şi pentru lucrări de infrastructură din gama drumuri şi poduri.

Motivul principal pentru această numire, care se va face oficial miercuri, 23 decembrie 2009, este relaţia de rudenie între Paul Ogaru şi secretarul de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor Dan Fătuloiu. Ogaru este cumnatul lui Fătuloiu.

Surse din MTI susţin că decizia numirii lui Ogaru a fost luată de ministrul Radu Berceanu la finalul săptămânii trecute când a fost pe teren împreună cu secretarul de stat MAI Dan Fătuloiu pentru a vedea starea deszăpezirilor drumurilor naţionale din judeţul Buzău

Fost şef al IPJ Argeş, Fătuloiu are o megavilă în localitatea Topoloveni, dotată cu un teren de tenis. Acolo se întâlnesc cei doi cumnaţi pentru a pune "ţara la cale".

Surse din CNADNR susţin că Paul Ogaru este un prosper om de afaceri din Piteşti, că ar fi patron de balastieră şi staţie de sortare. Adică într-un evident conflict de interese cu funcţia de şef al DRDP Bucureşti pe care urmează să o primească.

Despre Ogaru se mai ştie că este şi finul lui Ioan Costinea, fost director la firma de construcţii de drumuri Astaldi.

 

Tir Magazin – Decembrie 2009

 

 

 

 

Cum a fost prins Ogica cu ocaua mica

Filmul complet al evenimentelor din aceasta agitata saptamina pentru Loteria Nationala si jucatorii sai

Cistigatorul premiului de un milion de dolari al Loteriei Nationale, plutonierul SPP Constantin Murariu, a cerut ajutor generalului Virgil Ardeleanu, seful Serviciului de protectie interna al Ministerului de Interne, la o zi dupa ce Stancu Ogica a anuntat ca a fost jefuit de mai multe bilete de loterie, printre care se afla si cel ce continea numerele cistigatoare.

Intr-un interviu acordat alaltaseara postului de televiziune Antena 1, Murariu a descris imprejurarile in care a achizitionat biletul cistigator la Loteria Nationala si a explicat motivele pentru care a fost pastrata discretia in cazul sau. Murariu a spus ca, in data de 16 ianuarie, impreuna cu sotia sa, a luat masa la restaurantul de la Cercul Militar National. Dupa ce au iesit pe Calea Victoriei, spre Unirii, sotii Murariu au intrat in agentia Loto din Piata Sf. Gheorge unde, aproape cu ultimii bani pe care ii aveau la ei, au cumparat un bilet 6/49, care a costat 20.100 de lei. Primele sase numere au fost completate de sotia sa. Pe al doilea rind, subofiterul a trecut o varianta pe care o juca de obicei si care continea datele de nastere ale lui si ale sotiei, respectiv zilele, lunile si ultimele cifre ale anilor, care au fost inversate. Pe cel de-al treilea rind au fost trecute tot sase numere, care au fost alese la intimplare, si care s-au dovedit cele norocoase.

Ture de noapte ghinioniste

Murariu a spus ca nu s-a mai gindit la bilet dupa extragere, fiind o perioada agitata la serviciu si ca, duminica, dupa ce a ajuns acasa de la serviciu, s-a culcat. Subofiterul a adaugat ca luni, 22 ianuarie, nu a citit ziarele, nu a iesit din casa si nu a deschis televizorul, pentru ca s-a odihnit, intrucit intra de serviciu in tura de noapte.

Pe 23 ianuarie, la serviciu, un coleg i-a spus care sint numerele cistigatoare, dar nu si-a dat seama ca sint cele trecute de el in cel de-al treilea cimp de joc de pe biletul pe care l-a cumparat. Subofiterul a precizat ca nu este un impatimit al jocului 6/49 si ca, de obicei, cumpara doar un bilet sau doua intr-o luna. Dupa ce a iesit de la serviciu, marti, Murariu a cumparat "Evenimentul zilei", aflind astfel ca inca nu a aparut cistigatorul marelui premiu. El spune ca a aflat ca a cistigat abia in jurul prinzului, dar s-a sfatuit cu sotia sa mai astepte cu revendicarea cistigului, pentru a nu fi supusi unor presiuni.

Surpriza de la televizor

Constantin Murariu a declarat ca abia miercuri s-a uitat la televizor si a ramas surprins de declaratiile lui Stancu Ogica, care se declara cistigatorul marelui premiu si care pretindea ca a fost jefuit. Aceste declaratii l-au facut pe plutonier sa fie precaut si sa se gindeasca ce poate face. In cele din urma, el a luat legatura cu un prieten, care l-a ajutat sa ajunga la generalul Virgil Ardeleanu, seful Serviciului de protectie interna al Ministerului de Interne. Murariu s-a gindit ca, in situatia creata, Loteria Nationala nu-l putea ajuta, intrucit Politia incepuse ancheta in acest caz. In data de 25 ianuarie, insotita de prietenul lui, sotia sa a mers la generalul Ardeleanu, caruia i-a aratat biletul. A doua zi, subofiterul a fost chemat si el la generalul Ardeleanu, unde a dat o declaratie neoficiala, in care a scris tot ce s-a intimplat si a cerut sprijin pentru rezolvarea problemei

. Murariu a spus ca, fiind sportiv de performanta, a avut tot timpul biletul la el, chiar si cind a fost la serviciu, si ca i l-a dat sotiei doar pentru citeva ore, cind a fost la generalul Ardeleanu. Despre bilet, subofiterul spune ca au stiut foarte putine persoane. Pentru mai mare siguranta, incepind de vineri, sotii Murariu s-au mutat la un prieten. Constantin Murariu a declarat ca nu il cunostea pe Stancu Ogica si ca nu a avut vreo legatura cu el.

Loteria confirma lozul

In timpul discutiilor cu generalul Ardeleanu s-a ajuns la concluzia ca marti, in ziua in care Ogica facuse anuntul privitor la jefuirea sa, sa se prezinte la Politia Capitalei, pentru audieri. Marti seara, subofiterul a primit un telefon prin care era anuntat sa se prezinte la Politie a doua zi dimineata. Murariu, sotia lui si prietenul care i-a ajutat s-au intilnit, miercuri dimineata, cu generalul Dan Fatuloiu, seful Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti. Subofiterul i-a prezentat generalului biletul cistigator, alte doua bilete, de la extrageri din decembrie si inceputul lunii ianuarie, pe care era trecuta combinatia de zile de nastere, precum si pixul pe care l-a folosit pentru completarea biletului de loterie. Sotii Murariu au raspuns intrebarilor anchetatorilor si au fost testati cu poligraful. Miercuri, impreuna cu generalul Fatuloiu, Constantin Murariu a fost la Compania

Nationala Loteria Romana, unde expertii au verificat toate datele tehnice necesare validarii biletului si au confirmat ca acesta este suportul real al marelui premiu al extragerii din 21 ianuarie, in valoare de 25,2 miliarde de lei si un apartament cu trei camere.

Deocamdata, nici un plan

Murariu a spus ca biletul a ramas la Loteria Nationala, unde a fost pus intr-un plic sigilat. El a adaugat ca asteapta rezultatul anchetei si ca nu si-a facut nici un plan in privinta felului in care va folosi banii cistigati. Contactat telefonic in timpul emisiunii, generalul Dan Fatuloiu a confirmat declaratiile lui Constantin Murariu. Generalul a spus ca, din cite stie, procurori ai Parchetului Capitalei si de la Parchetul Militar i-au aratat lui Ogica o serie de fotografii, pentru a-i identifica pe barbatul si femeia despre care pretinde ca l-au atacat in scara blocului in care locuieste si i-au luat biletele de loterie, printre care se afla si cel cistigator. Seful Politiei Capitalei a adaugat ca Ogica nu i-a recunoscut pe sotii Murariu ca fiind cei care l-au atacat. (M.P.)

 

Ziarul de Iasi – februarie 2001

 

 

 

Paul Ogaru s-a îmbogăţit pe spatele firmei italiene Astaldi

Paul Ogaru, fostul director al defunctei Drumarg, firmă care a administrat până în 2005 drumurile judeţene, a ajuns în doar câţiva ani un ditamai omul de afaceri. El patronează în asociere trei firme, dintre care două în domeniul lucrărilor de drumuri. “Cheagul” şi l-a făcut, spun gurile rele, graţie relaţiilor de rudenie cu persoane influente din cadrul firmei Astaldi, dar şi al Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi.

Funcţia finului i-a folosit naşului

La începutul anului 2005, simţind că va fi schimbat din funcţie pentru falimentarea fostei SC Drumarg SA, Paul Ogaru a renunţat la funcţia de director general al societăţii şi a intrat în mediul de afaceri. Lui i s-a reproşat la vremea respectivă că, în loc să aducă bani la Drumarg, a preferat să închirieze utilajele societăţii pe bani puţini unor firme concurente. Ulterior, au apărut zvonuri că ar fi vândut o parte din utilajele de deszăpezire chiar colaboratorilor de la firmele private la preţuri mult prea mici pe motivul că erau aproape inutilizabile şi trebuiau casate. După o şedinţă furtunoasă a Consiliului Judeţean , Ogaru şi-a luat tălpăşiţa,  fără să fie sancţionat în vreun fel pentru dezastrul de la Drumarg. Cel care l-a ajutat să-şi revină din toate punctele de vedere a fost unul dintre directorii firmei italiene Astaldi. E vorba despre Ioan Costinea, directorul de proiect al Astaldi România pentru prelungirea Autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Potrivit unor surse, Costinea este finul fostului director de la Drumarg şi cel care l-a ajutat să-şi pună pe picioare propriile afaceri. Aceleaşi surse spun că directorul roman al Astaldi a fost cel care l-a luat o vreme pe lângă el şi i-a dat o parte din  lucrări în subantrepriză . Firma cu care ar fi colaborat Astaldi este SC Stoneway SRL şi care a fost înfiinţată în anul 2000, adică cu cinci ani înainte ca Ogaru să plece de la Drumarg. Aici el este asociat cu un anume Adrian Mărăşoiu. Coincidenţă sau nu, Minsiterul Administraţiei şi Internelor a avut în urmă cu câţiva ani un secretar de stat cu acelaşi nume.

Numele generalului Fătuloiu e la mare preţ

O altă coincidenţă, Paul Ogaru este rudă cu fostul şef al Poliţiei Române, generalul Dan Fătuloiu (foto), despre care se vorbeşte că va reveni în fruntea IPJ Argeş, de unde a plecat prin anul 2001. Cei doi deţin de altfel o vilă, duplex, la Topoloveni, ale cărei lucrări de construcţii au început chiar spre finalul mandatului generalului în fruntea poliţiştilor argeşeni. Înainte de construirea vilei, au fost puse bazele primei firme de construcţii a fostului director, SC Building Company SRL, unde Ogaru este asociat cu o anume doamnă Nela Florescu . Cea de a treia firmă a afaceristului este SC Adpol Media Consult SRL, în care este asociat tot cu Adrian Mărăşoiu. Această firmă are ca obiect de activitate oferirea de consultanţă în afaceri, inclusiv pentru lucrări în infrastructură din gama drumuri şi poduri. În informaţiile de pe internet se precizează faptul că firma nu are efectiv activitate sau poate datele sunt trecute eronat pentru înşelarea adversarilor.

În loc de concluzii

În mediul de afaceri din domeniul construcţiilor, Paul Ogaru este un om extrem de temut şi în acelaşi timp de respectat. Constructorii se tem să-l vorbească de rău, dar şuşotesc pe la colţuri că Ogaru este unul dintre clienţii favorizaţi la licitaţiile de drumuri.  Şi nu este exclus să fie aşa deoarece el are de doi ani la Căteasca o exploatare de nisip şi pietriş, precum şi o staţie de sortare şi producere elemente din beton.

Ziarul de Arges – Iulie 2009

 

 

 

 

Politistii prahiveni au astrans averi impresionante

Politistii prahoveni, mai ales cei cu functii, n-o duc deloc rau. Unii sunt chiar mai avuti decat sefii Politiei Romane, cel putin asa spun declaratiile de avere. Trebuie sa adaugam si ca deseori, politistii trec proprietati sau bani pe numele rudelor. Cu toate acestea, ei prospera de la an la an.

Trandafirescu infloritor, Popescu amarat


Cel mai avut politist de la IJP Prahova este comisarul sef Ionel Trandafirescu, adjunctul sefului IJP Prahova. Are doua apartamente in Ploiesti si doua case (una in Puchenii Mari si cealalta in Maneciu). Detine si 24.000 metri patrati de teren agricol in Puchenii Mari, 32.300 de metri patrati in Aricestii Rahtivani, 1500 metri patrati de vita de vie in Albesti Paleologu si 10.000 de metri patrati teren forestier in Gornet Cricov. Dealtfel si masina lui arata ca politistului ii merge bine: Mercedes C 180. ªeful lui, comisarul sef Iulian Bach are doua masini, un Volkswagen Golf 4 si un Opel Astra, dar sta mai prost la capitolul proprietati. N-are decat o casa si doua terenuri (1350 metri patrati si 717 metri patrati) in Boldesti Scaieni. Celalalt adjunct al lui Bach, comisarul sef Vasile Onea n-are ce cauta langa cei doi. O Skoda Octavia, o casa si o mostenire de 1,16 hectare de teren agricol.

Adjunctii, mai avuti decat sefii


La Politia Municipiului Ploiesti, seful Viorel Dosaru este surclasat de adjunctul Alexandru Steoalfa. Dosaru are trei terenuri, 300, 1500 respectiv 600 de metri patrati un apartament si o anexa la terenul de 300 de metri patrati. ªteoalfa are un teren intravilan de 800 de metri patrati plus inca un teren de 6.000 de metri patrati. Are o casa in Ploiesti si masina Opel. Dosaru n-are masina, probabil foloseste autobuzul sau taxiul. Politistii enumerati mai sus ar trebui sa-i dea o mana de ajutor sefului de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, comisarul sef Ion Popescu. Politistul este amarat. Are o Dacie cumparata prin credit de la BRD, un apartament si o verigheta de aur de 5 grame.
Sefii de la Bucuresti sunt saraci

Politistii de la IJP Prahova stralucesc in fata sefilor de la Bucuresti. Desi au grade de chestor si baritai functiile, politistii de la Bucuresti ar trebui sa ia lectii „cum devin prosper” de la subordonatii din Prahova. Astfel, fostul sef al Politiei Romane, chestorul Dan Fatuloiu, este patron la SC Mondo Mobile SRL in Topoloveni judetul Arges. N-are nici case si nici terenuri. Si pentru ca a donat o casa si un teren, teoretic a ramas pe drumuri. Probabil doarme in masina lui, Peugeot 206. Loctiitorul lui la comanda Politiei Romane, chestorul Gheorghe Popa are o casa si un Volkswagen Passat, dar este ingropat in datorii. 12.000 de RON la BCR, 10.000 de euro la HVB si 111.682 de euro datorie la o societate. Norocul lui ca a reusit sa vanda o casa si o masina si a obtinut 90.000 de euro.


Salarii impresionante Poate cititorii se gandesc cum de-au strans politistii atatea averi asa ca trecem la salarii. Latifundiarul Ionel Trandafirescu are 70 de milioane de lei vechi pe luna, Vasile Onea 65 de milioane, iar comandantul Iulian Bach 73 de milioane. Acestea sunt salariile lunare pe anul 2006, care s-au dublat fata de 2005.

 

News20.ro – 2007

 

 

 

Decapitari la Politie: Inca 5 ofiteri superiori au fost demisi

Cutremurul din Politia ieseana are si replici. Si inca unele de o intensitate mare. Seful Politiei municipiului, Relu Huma, a fost demis. Alaturi de acesta, alti patru sefi de servicii

si birouri de la IPJ si-au pierdut posturile de conducere. Toate deciziile de eliberare din functie au fost semnate de Dan Fatuloiu, seful Politiei Romane. Ca pe banda rulanta, Fatuloiu a semnat decizia de demitere din functie a comisarului Constantin Petras, seful Serviciului de Ordine Publica, subcomisarului Grigorita Bejan, seful Serviciului de Investigare a Fraudelor (SIF), comisarului Vasile Bigu si comisarului Petru Bargan, ambii sefi ai celor doua birouri din cadrul SIF. "Cei cinci ofiteri de politie au fost evaluati de Corpul de Control al Inspectoratului Politiei Romane (IGPR) din punct de vedere managerial. In urma corelarii datelor obtinute din verificari s-a constatat ca practicau un management defectuos, motiv pentru care au fost demisi din functii", a declarat Florentina Ion, purtatorul de cuvint al IGPR.

"Nu am nimic de reprosat sau motive de revolta"

Deciziile de demitere a celor cinci ofiteri ieseni abia au fost semnate de Fatuloiu. Ofiterii de la Resurse Umane din cadrul IGPR nu au apucat inca sa instiinteze oficial inspectoratul iesean. Subcomisarul Bejan a fost surprins sa afle ca a fost demis. "Nu stiam de aceasta decizie. Este o apreciere la nivelul conducerii, nu am nimic de reprosat sau motive de revolta. Consider ca a fost un act de control obiectiv si trebuie sa ne asumam greselile. Ca ofiter, ma conformez deciziei luate", a declarat subcomisarul Bejan. Pina la inchiderea editiei, comisarul sef Relu Huma si ceilalti ofiteri demisi nu au putut fi contactati. Purtatorul de cuvint al IGPR nu a detaliat motivele demiterii celor cinci inalti ofiteri ieseni.

Primii au cazut adjunctii de la IPJ

Acum doua zile, cei trei adjuncti ai Inspectoratului Judetean de Politie au fost demisi din acelasi motiv, respectiv practicarea unui management defectuos. Astfel, au fost eliberati din functie comisarul sef Ioan Cimpeanu, comisarul Gheorghe Fotea si subcomisarul Costel Drumea. Pentru a nu stirni valuri, comisarul sef Gheorghi Plai a refuzat sa nominalizeze ofiterii pe care si-ar dori sa-i aiba ca adjuncti in cadrul IPJ. "Nu pot sa va spun decit ca cei care vor ocupa aceasta functie trebuie sa fie buni profesionisti, sa aiba experienta in management, sa fie devotati institutiei si corecti", a spus Plai. Una din conditiile esentiale pentru participarea la concursul pentru functia de adjunct al inspectoratului, este ca ei sa fi avut experienta pe un post de sef de serviciu in cadrul Politiei.

Urmeaza sefii din Pascani?

Unda de soc va ajunge si la Politia Municipiului Pascani. Dupa ce a primit mai multe semnale in care sefii Politiei Pascani erau acuzati ca nu-si fac treaba, comandantul Politiei Iasi a facut o verificare, in paralel cu investigatiile Corpului de Control de la Bucuresti. Datele preliminare prevestesc ca vor urma demiteri. "Am facut un control la nivelul managerilor. Controlam activitatea sefilor pe anul 2004, respectiv situatia judiciara a dosarelor plecate de la Politie la Parchet. Am constatat pina acum ca multe din datele inregistrate nu sint reale", a declarat comisarul sef Gheorghi Plai, seful Inspectoratului de Politie Judetean Iasi, care a refuzat sa intre in detalii. Acum doua saptamini, proprietarul unui magazin jefuit s-a prezentat la Politie cu intentia de a cere ajutorul oamenilor legii. Spre stupefactia lui, el a gasit ofiterul de serviciu incuiat cu lacatul in sediul Politiei, iar telefonul era scos din priza. Dupa ce patronul pascanean a fost in audienta la sefii IPJ, Plai a decis inceperea unei anchete interne. (A.T.)

 

Ziarul de Iasi – 2005

 

 


12 milioane de lei pentru prietenii PDL - Firma de casă a soţilor Ridzi renovează Curtea de Apel Piteşti

Greii construcţiilor din judeţul Argeş au fost scoşi din licitaţia pentru reabilitarea Curţii de Apel din Piteşti de una dintre firmele apropiate fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi.  SC Termogaz Company din Haţeg, deţinută de omul de afaceri Miron Dorel Gărdean, cel mai bogat om din Valea Jiului, este un important finanţator al campaniilor electorale ale PDL.  Fratele său, Adrian Gărdean, este foarte bun prieten cu primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, şi partener de afaceri cu finanţatorul echipei de fotbal Jiul Petroşani, controversatul Alin Şimota, căruia i-a botezat unul dintre copii.

Banii de la Banca Mondială, în conturile PDL-ului

Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii bene­ficiază de asistenţă financiară din partea Băncii Mondiale pentru finanţarea proiectului Reforma Sistemului Judiciar în valoare de 110 milioane euro, bani necesari refacerii şi reamenajării instituţiilor de justiţiţie din România. Curtea de Apel Piteşti a intrat în acest program cu finanţare interna­ţională şi a primit din partea Băncii Mondiale peste 12 milioane RON care aşteaptă cuminţi să îngraşe conturile unei firme de construcţii. La licitaţia demarată de Ministerul Justiţiei, condus de Cătălin Predoiu, au participat patru consorţii din construcţii, majoritatea fiind grei de pe plan local. Numai că nu e pentru cine se pregăteşte, ci pentru cine se nimereşte. Conform unor surse oficiale din cadrul conducerii Curţii de Apel, firma care a pus mâna pe banii Băncii Mondiale este SC Termogaz Company din Haţeg, a omului de afaceri Adrian Gărdean. Firma din Haţeg a venit în asociere cu SC Romconstruct Ploieşti şi a ofertat puţin peste 12 milioane de lei. SC Zeus a lui Grigore Dobre a participat în asociere cu Bacomet Construct din Slatina şi a venit cu o ofertă de 11 milioane jumătate de lei. Un alt consorţiu format din Argecom, Trustul de Construcţii Civile şi Industriale şi SC Romconstruct Holding Grup din Bucureşti a ofertat pentru lucrare 13,5 milioane de lei. Romconstruct Holding este condusă de unul dintre acţionarii Dinamo Vasile Turcu. Grupul format de SC Selca, SC Green Plus INV din Slatina şi Alcadibo Trading a oferit preţul cel mai mic, puţin peste 10 milioane de lei. În urma deschiderii ofertelor a fost declarată câştigătoare firma din Haţeg a lui Adrian Gărdean. Ca o ironie a sorţii, cel puţin două dintre firmele care au participat la licitaţia pentru renovarea Curţii de Apel Piteşti sunt apropiate de PDL. Preţul oferit de firma lui Gărdean sau, Dumnezeu ştie, poate seriozitatea sa, a scos din joc celelalte firme de construcţii. Lucrarea pentru reabilitarea Curţii de Apel Piteşti va începe pe data de 15 octombrie, fiind estimată să se finalizeze în 22 de luni.

Gărdean: afaceri cu Ministerul Turismului

Termogaz este deţinută de cinci asociaţi - Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care anul trecut a donat 400 de milioane de lei Partidului Democrat Liberal. Iţele afacerilor patronului Termogaz Company se desfac departe tocmai până în Guvernul României, acolo unde fraţii Gărdean au influenţă şi prieteni. Adrian Gărdean este un magnat din Valea Jiului care a sponsorizat campania PDL şi l-a susţinut financiar pe Tiberiu Iacob Ridzi în câştigarea primăriei Petroşani. Conform presei centrale, omul de afaceri din Valea Jiului este administratorul Aviaţiei Utilitare Bucureşti, firmă care a câştigat în instanţă un teren de 8,9 hectare, în Băneasa, de la Ministerul Transporturilor. Adrian Gărdean, un om de afaceri discret, a apărut în prim planul media, în 2009 odată cu scandalul legat de ilegalităţile comise de fostul ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi. (Alin Moraru, Cătălin Andrei)

 

Ancheta.ro – Octombrie 2010

 

 

 

Spaga la caziere

O ampla retea de intermediari, politisti si civili, care facilitau ilegal, in schimbul unor sume de bani, acordarea de vize de munca, a fost dezintegrata, ieri-dimineata, la Bucuresti. Echipe de ofiteri ai Directiei Generale Anticoruptie (DGA) din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor si procurori de la Parchetul Capitalei au descins la sediul Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), la Directia de Cazier si Evidenta Operativa. Ofiterii DGA au retinut doi ofiteri din cadrul directiei, Florea Iordache si Nicolae Campeanu, cel de-al doilea chiar in momentul in care se pregatea sa iasa din cladirea IGPR, si au perchezitionat biroul acestora. In paralel, au fost efectuate perchezitii la 12 adrese din Capitala si au fost retinute alte sase persoane. Operatiunea DGA a fost desfasurata in colaborare cu autoritatile spaniole si a fost coordonata direct de ministrul de interne, Vasile Blaga, si de seful IGPR, Dan Fatuloiu. Ofiterii Florea Iordache si Nicolae Campeanu sunt acuzati de traffic de influenta si luare de mita si sunt banuiti ca ar fi coordonat intreaga activitate infractionala. Anchetatorii au scotocit ieri timp de mai multe ore biroul ofiterilor retinuti. In urma perchezitiei de la IGPR, au fost ridicate mai multe calculatoare si register de evidenta. Acasa la Florea Iordache au fost gasite chiar caziere in alb.

Ambasada Spaniei a remis aseara un comunicat in care se arata ca asteapta "cu interes" rezultatul anchetei si ca este convinsa ca Politia, DNA-ul si autoritatile judiciare vor actiona cu fermitate pentru a pune capat neregulilor de orice fel in ce priveste acordarea de vize.

Ancheta ofiterilor de la Directia Generala Anticoruptie a inceput in luna mai, cand s-a primit informatia ca in zona Ambasadei Spaniei la Bucuresti se invart mai multe persoane care isi ofera serviciile de intermediere a completarii dosarelor pentru munca in Spania, contra cost, astfel incat beneficiarii sa nu mai fie nevoiti nici macar sa treaca pe la ambasada sau pe la politie. "Combinatiile" erau facute de doua grupari, care, nu de putine ori, au intrat in conflict. Constantin Dinca, poreclit "Butelie", fost politist la Sectia 1, era coordonatorul unei grupari de acest gen. Conform anchetatorilor, Dinca s-ar fi aflat in stransa legatura cu un angajat al consulatului care printre atributiuni avea si verificarea listelor celor care urmau sa se prezinte pentru interviu. De asemenea, Dinca ar fi intervenit la Directia Consulara a Ministerului Afacerilor Externe, in favoarea mai multor persoane, astfel incat acestora sa le fie avizate favorabil si sa le fie legalizate documentele necesare muncii in Spania. Cei sapte civili racolau cetateni romani care doreau sa plece la lucru in Spania si se ofereau sa le intocmeasca dosarul necesar obtinerii vizei de munca. In scopul intocmirii dosarelor, persoanele respective obtineau in aproximativ doua ore cazierele judiciare, fisele medicale si programarea peste rand necesara depunerii actelor, in schimbul unor sume de bani cuprinse intre 200 si 300 euro de persoana. Conform anchetatorilor, pana in prezent, la DGA s-au inregistrat 19 denunturi formulate de cetateni romani, care au sesizat ca au fost racolati de aceste persoane care, in schimbul unor sume de bani, le-au obtinut actele necesare eliberarii unei vize de munca.Modul de operare a celor sapte, in complicitate cu ofiterii de politie, era foarte bine pus la punct. Dupa ce persoana intra in contact cu intermediarul, acesta trimitea prin telefon datele de stare civila ale celui in cauza dupa care, in aproximativ doua ore, obtinea cazierul judiciar fara a fi completata vreo cerere in acest sens. Culmea este ca, in unele cazuri, beneficiarul nici nu se intalnea cu intermediarul, documentele in original (pasaport si carte de identitate), precum si suma de bani convenita prin telefon fiind trimise prin firmele de curierat rapid, dupa care documentele obtinute de la ambasada erau trimise, la randul lor, beneficiarilor aflati in strainatate. Daca era nevoie, unele acte erau si falsificate de intermediari. In urma descinderilor de ieri, anchetatorii au retinut noua persoane, intre care si ofiterii Florea Iordache si Nicolae Campeanu, acuzati de trafic de influenta si luare de mita. De asemenea, au fost retinuti si civilii Constantin Dinca, Paul Mihail Tudor, Aurel stefan, Ionel Ene, Jean Istodor Baldovin si fratii Alexandru si Laurentiu Crijanovschi, implicati in traficarea, contra cost, de caziere si alte acte necesare intocmirii dosarelor pentru vize de lucru in Spania.


Seful de la Cazier, demis

Inspectorul general al Politiei Romane, chestor principal de politie Dan-Valentin Fatuloiu, a dispus, ieri, imediat dupa actiunea DGA, sesizarea Consiliului de Disciplina in vederea demiterii sefului Directiei Cazier Judiciar, Statistica si Evidenta Operativa din cadrul IGPR, chestorul Dorin Mihaiasa. Demiterea lui Mihaiasa este rezultatul unui management defectuos, fiind considerat responsabil de comportamentul ilegal al celor doi politisti implicati in traficarea de caziere. De asemenea, Fatuloiu a dat dispozitie si pentru declansarea procedurii cercetarii disciplinare a chestorului Dorin Mihaiasa. Ieri, Mihaiasa a dat declaratii la DGA.


Li s-a facut rau la audieri


Audierile in cazul a doi dintre cei sapte intermediari retinuti, ieri - dimineata, de ofiterii Anticoruptie, la sediul IGPR, au fost intrerupte din cauza ca acestora li s-a facut rau. Potrivit unor surse din cadrul DGA, Ionel Ene si Alexandru Crijanovschi sunt consumatori de droguri. Acestia au intrat in sevraj si a fost nevoie de interventia medicilor de pe ambulanta. Tot de ingrijiri medicale a avut nevoie si Floarea Iordache, subofiter in cadrul Directiei Cazier, Statistica si Evidenta Operativa, ea avand un soc puternic, in momentul in care s-a trezit la usa cu ofiterii DGA. In locuinta subofiterului au fost gasite mai multe caziere in alb.

Politia spaniola a arestat, miercuri, la Barcelona 110 romani implicati in afaceri cu bordeluri ilegale si trafic de fiinte umane. Operatiunea, desfasurata in colaborare cu autoritatile de la Bucuresti sub numele Constanta, este, potrivit oficialilor spanioli, cea mai mare actiune intreprinsa vreodata impotriva mafiei romanesti de prostitutie. Alti 200 de romani fusesera arestati in urma cu cateva luni sub acuzatia de proxenetism, pentru falsificarea cardurilor bancare si a documentelor, trafic cu droguri si nu in ultimul rand pentru jaf armat.

 

Adevarul – noiembrie 2006

 

 

 

Greutatea kosonilor daţi în urmărire, egală cu cea a brăţărilor dispărute

Alături de această ipoteză şocantă, o altă coincidenţă: şi preţul total al monedelor - egal cu cel al artefactelor dacice.

Adevărul vă prezintă o nouă ipoteză de lucru ce ar putea fi surprinzătoare chiar şi pentru autorităţi, în afacerea "Tezaurul de la Sarmizegetusa - Brăţările lui Burebista". Cele 15 brăţări "dacice" declarate dispărute din Munţii Orăştiei, în perioada 2000-2001, au aceeaşi greutate cu cei 2.440 de kosoni daţi în urmărire generală de poliţie. Varianta poate deveni plauzibilă, mai ales că, iniţial, specialiştii agreaţi de guvern, care au participat la expertizarea brăţărilor deja răscumpărate de statul român, au lansat ideea că brăţările ar putea fi făcute din kosoni.

Anchetatorii afacerii brăţărilor dacice susţin că cele 15 brăţări din aur sunt date în urmărire generală. Pe site-ul oficial al IGP, la rubrica "urmărire generală", acolo unde este postat anunţul dispariţiilor comorilor dacice, se pot găsi şi alte lucruri interesante.

În primul rând trebuie spus că, pe respectivul site, figurează alte trei brăţări decât cele deja achiziţionate recent de statul român de la un colecţionar privat. Brăţări care se presupune că, împreună cu cea descoperită în Franţa, care urmează să fie repatriată, ar fi singurele văzute şi fotografiate. Cele trei brăţari de pe site-ul IGP au şi date de identificare (mărimea, numărul spiralelor, ornamentica şi puritatea aurului -24 de carate).

În afară de anunţul celor trei brăţări, pe acelaşi site al Poliţiei Române mai figurează, printre alte antichităţi, şi o cantitate de 2.440 kosoni daţi în urmărire generală. Aceştia provin dintr-un tezaur totalizând 3.000 de kosoni găsiţi la Sarmizegetusa. Procurorii şi poliţiştii susţin că diferenţa de 560 de kosoni a fost deja recuperată de la braconieri şi se află în custodia Parchetului Curţii de Apel Alba, acolo unde se află în lucru şi dosarul legat de captura de kosoni.

Enigma brăţărilor de pe site-ul IGP

În dosarele instrumentate de procurori nu se face nicio referire la fotografiile celor trei misterioase brăţări prezentate pe site-ul IGP. Întrebat cine a fotografiat cele trei brăţări, procuroul Augustin Lazăr, cel care conduce ancheta la Alba Iulia, ne-a declarat: "Ştiu că ei au dat în urmărire cele 15 brăţări şi un lot de kosoni. Pe măsură ce a avansat ancheta, noi am recuperat mai multe fotografii de la mai multe brăţări. Şi noi le-am dat în urmărire, aşa cum erau ele prezentate atunci. Acum urmează a se vedea. S-ar putea să nu avem fotografii la toate. S-ar putea să fie o anumită deosebire între ele. Vom vedea. Ele sunt lucrate manual, deci există anumite deosebiri între ele. Noi sperăm să recuperăm cât mai multe, într-un timp cât mai scurt posibil. Trebuie să avem răbdare un pic. Toată lumea vrea să le găsim cât mai repede. Şi eu aş vrea să apară. Avem zece brăţări în colimator şi continuăm cercetările pentru a le recupera pe toate. Ştim pe unde sunt ele. Unele ar putea fi în ţară, altele în străinătate. Să vedem ce se va confirma", ne-a declarat procurorul Lazăr. La rândul său, şi chestorul Dan Fătuloiu, şeful IGP, ne-a confirmat că, din cele 15 brăţări date în urmărire generală şi internaţională, unele sunt deja localizate şi identificate, acestea aflându-se în proceduri de recuperare şi repatriere.

Aritmetica elementară furnizează noi piste de investigare

Printr-un simplu calcul matematic, efectuând o simplă operaţiune de înmulţire a numărul de 2.440 de kosoni cu aproximativ 10 grame, cât se presupune că ar cântări o astfel de monedă după unele cataloage, am obţine suma de 24,400 kg. Dacă am înmulţi acelaşi număr de 2.440 de kosoni cu 0,008 grame cât se presupune, într-o altă variantă, că ar cântări un koson, am obţine suma de 19,520 kg. Media celor două sume este de 21,960 de kilograme de kosoni dispăruţi şi daţi în urmărire generală. Tot în urmărire generală figurează şi cele 15 presupuse brăţări dacice găsite, în mai 2000 şi aprilie 2001, în două locaţii apropiate din Munţii Orăştiei. Cele 15 brăţări cântăresc între 930 grame şi 1,8 kilograme, adică, în medie 1,35-1,40 kilograme. Dacă înmulţim această valoare cu cele 15 brăţări vom obţine cantitatea de aproximativ 21 de kilograme de aur. Adică o cantitate sensibil egală cu cea a kosonilor dispăruţi.

Preţul kosonilor, sensibil egal cu cel al brăţărilor


În afară de aspectul greutăţii, şi mai interesant este că, dacă înmulţim numărul kosonilor daţi în urmărire generală cu sumele de 500-800 de euro, cât oscilează preţul pe piaţa antichităţilor al unui koson, vom obţine o sumă cuprinsă şi între 1,2 milioane şi 1,9 milioane de euro. Adică valorile în care se încadrează şi sumele vehiculate de procurori şi reprezentanţi ai guvernului ca fiind preţul total al celor 15 brăţări. De asemenea, din ecuaţie nu poate fi neglijată insistenţa procurorilor şi a istoricilor în a demonstra că brăţările găsite ar fi fost făcute din kosoni. La fel de stranie este şi informaţia de pe site-ul IGP potrivit căreia şi kosonii, şi brăţările ar avea 24 de carate. Teză care de altfel a fost infirmată de specialişii în arheometrie de la IFA. În urma analizelor de aici s-a stabilit că aurul din brăţări nu este aur pur şi că alta este amprenta aurului dacic, deocamdată păstrată bine la secret.

Brăţara spiralică (5 spire), din bară plină de aur (24 k), rotunde în secţiune, cu extremităţile lăţite în formă de protoma zoomorfă (lup sau şarpe), decorată cu şase registre vegetale (frunze), care se desfăşoară în partea posterioară capului şi coamei stilizate. Este lucrată în tehnică "au-repousse" (prin ciocănire la rece), cu greutatea cuprinsă între 0,800 - 1,700 kg.

 

Adevarul – Ianuarie 2007

 

 

 

Vasile Blaga: Decizia de a demisiona am luat-o dupa ce Traian Basescu si Emil Boc au renuntat la escorta Politiei

Fostul ministru de Interne Vasile Blaga a declarat, marti seara, in cadrul emisiunii 100% (B1Tv) ca a luat decizia de a demisiona din fruntea MAI in duminica de dupa protestul politistilor, dupa ce presedintele Traian Basescu si premierul Emil Boc au anuntat ca renunta la escorta Politiei.
"Ce s-a intamplat la mitingul politistilor a fost ceva spontan, asta e realitatea pura", a spus secretarul general al PDL.

Intrebat daca regreta faptul ca nu s-a aflat in Bucuresti la momentul protestelor politistilor, Vasile Blaga a raspuns: "Si da si nu".

"Eu am descentralizat complet deciziile in MAI, fiecare isi stie foarte clar sarcinile. Si chiar in situatia in care eu as fi fost in Bucuresti, nu ma ocupam neaparat de toate. De altfel, domnul Fatuloiu (n.r. Dan Fatuloiu, secretar de stat in MAI, la Ordine publica si siguranta publica) a si fost atunci la discutiile cu protestatarii", a spus Blaga.

"Pe de alta parte, eu participam la doua actiuni care au fost anuntate din timp si promisesem ca ma duc", a explicat fostul ministru de Interne.

"Decizia de a demisiona am luat-o duminica dupa-masa, dupa ce domnul Traian Basescu si domnul Emil Boc renuntasera la escorta Politiei", a declarat Vasile Blaga, precizand ca, in acest sens, l-a influentat mai degraba decizia premierului (n.r. de a renunta la serviciile politistilor), pentru ca era "seful sau direct".
"Dar nu l-am perceput ca un semnal din partea premierului ca trebuie sa demisionez. Din contra, el si ceilalti colegi au insistat sa nu-mi dau demisia si m-au si sfatuit ce masuri sa iau. (...) Mi-au sugerat demisia unor secretari, sefi din minister... Dar nu puteam eu sa-mi salvez imaginea si sa dau vina pe altii", a povestit Blaga.

"Toti sefii de arme aveau demisiile scrise sambata dimineata, dar i-am rugat sa nu plece. I-am rugat pe ceilalti sa nu-si dea demisia, pentru ca trebuia sa ramana la minister o echipa care a functionat (...) mai ales in perspectiva angajamentelor pentru aderarea la spatiul Schengen", a continuat Blaga.

Despre desemnarea noului ministru de Interne, Traian Igas, Blaga a povestit ca premierul l-a intrebat "daca are o varianta, pentru ca stie foarte bine MAI". "I-am zis:`Nu, nu pot propune pe cineva, dar poti fi convins ca pe oricine ai alege este cineva capabil si eu il voi sprijini`  (...) Pe Igas l-a ales partidul, premierul", a mentionat Vasile Blaga.

Alte declaratii ale lui Vasile Blaga:

  • Am spus ca nu imi doresc neaparat sa candidez la presedintia partidului, depinde cum vor evolua lucrurile. Cred ca functia care mi s-a potrivit cel mai bine si in care am facut cele mai multe este cea de secretar general al partidului
  • Nu sunt de acord cu modul unor colegi de a-si face notorietate criticand partidul pe bloguri
  • Conform statutului, Teo n-ar mai fi trebuit sa fie in PDL dupa ce s-a pupat cu Aura Vasile
  • N-am fost unul dintre fanii constructiei care se numeste PDL, dar pot sa-i recunosc beneficiile
  • Daca domnul Boc va decide sa candideze din nou la sefia partidului, il voi sustine
  • In orice guvern am fost, am fost extrem de loial oricarui prim-ministru. M-am inteles bine si cu colegii din timpul guvernarii cu PNL. Domnul Tariceanu, de cate ori i-am prezentat un proiect, l-a sprijinit
  • Am colaborat foarte bine si cu ministrii PSD, in timpul coalitiei de anul trecut. Mai putin cu domnul Ponta, pentru ca nu venea la sedinte, in general isi trimitea asistenta
  • PDL si PNL ar trebui amandoua sa gaseasca cai pentru un dezghet de comunicare
  • Nu cred ca PNL poate coopera intr-un guvern cu social-democratii. PSD este acum ultracomunist, mai mult decat populism

 

Hotnews.ro – Octombrie 2010

 
 
Banner
Banner
Banner
Banner
Tom Cruise si Katie Holmes vor divorta. Cine a facut anuntul Tom Cruise si Katie Holmes au decis sa divorteze, dupa cinci ani si jumatate de casnicie, relateaza ...
Christy Turlington, femeia care n-a mai imbatranit deloc in ultimii 20 de ani Supermodelul Christy Turlington isi sfideaza varsta pe coperta ultimului numar al revistei Capitol F...
Poza care ar innebuni orice barbat. Cum a fost surprinsa una dintre cele mai frumoase femei din lume Este frumoasa de pica si este urmarita peste tot de paparazzi. Asta si pentru ca cel mai recent seri...
FOTO. Secretul fetelor-Barbie. Care este asemanarea dintre cele doua adolescente Adolescenta Dakota Rose, care a devenit celebra dupa ce si-a facut publice fotografiile in care sema...
Charlize Theron s-a ras in cap pentru noul ei film: Mad Max Numita cea mai sexy actrita din lume, vedeta si-a socat fanii, dupa ce a fost surprinsa de paparrazz...
Momentul penibil care a facut diferenta intre decenta si scena de film erotic. FOTO Nu ne-am explicat niciodata cum producatorii emisiunilor matinale americane folosesc scaune de bar i...
Cum a ajuns sa arate una dintre cele mai atragatoare vedete de la Hollywood. FOTO A fost una dintre cele mai sexy actrite, insa viata si probleme de sanatate si-au pus amprenta pe ch...
E mandra de propriul trup, desi a pierdut orice urma de feminitate. FOTO A fost model, a avut un trup de invidiat, insa acum barbatii o cam ocolesc cu privirea. Feminitatea ...
Poza care demonteaza orice ZVON. Aceasta actrita are SANII PERFECTI . FOTO Fotograful Terry Richardson a socat lumea mondena din SUA dupa ce a postat pe blogul lui o serie de ...